La Hârşova, primarul Nădrag demarează operaţiunea "dubla asfaltare a străzilor"

Proiect cu fonduri europene

Fondurile europene ajung şi la Hârşova, unde primarul Tudor Nădrag serbează cu entuziasm demararea noului program de modernizare a reţelei de străzi din oraş. Vineri, Nădrag a organizat o conferinţă, acompaniat de constructori, consultanţi şi mulţi, mulţi susţinători, pentru a-şi anunţa noua realizare: contractul de finanţare al proiectului "Reabilitarea şi modernizarea reţelei de străzi urbane a oraşului Hârşova" cod SMIS 1488, îşi intră în drepturi. Contractul semnat pe 14 februarie a.c. prevede o investiţie totală de peste 27 de milioane de lei, din care peste 18 milioane reprezită valoarea eligibilă nerambursabilă din bugetul naţional, iar 435.000 de lei, cofinanţarea eligibilă a autorităţilor din Hârşova. Practic, oraşul Hârşova acoperă 0,04% din costurile proiectului, susţinut şi de Consiliul Judeţean Constanţa, aşa cum a confirmat primarul. "Am reuşit să aducem în această comunitate săracă şase milioane de euro, printr-un proiect din fonduri europene, pentru a reabilita 6,3 km de străzi urbane. Dar, dorim ca prin dispoziţii de şantier, în interiorul aceloraşi sume, încercăm să ajungem chiar şi până la 10 km şi constă în montarea a unui strat dublu de asfalt pe toate aceste străzi, borduri noi, trotuare noi şi aliniamente de spaţii verzi, tot noi. Deocamdată, este vorba de şase străzi, dar, în mandatul meu, am reuşit să asfaltăm şapte km de străzi pe un program al Consiliului Judeţean, dar şi cu echipa proprie, pentru că, în ultimii doi ani, am accesat circa 1.000 de tone de asfalt şi am asfaltat cu echipa primăriei străzi, am plombat o parte din ele, dar şi parcările de la toate blocurile, unde mulţi cetăţeni urcau cu noroiul în casă. (...) Din 260 de miliarde de lei vechi, contribuţia noastră este de 2%, dar scăzând sumele eligibile, pe care le vom recupera, vorbim efectiv de o contribuţie de 114.000 de lei, care reprezintă 0,04% din valoarea proiectului", a declarat Nădrag, pentru "Replica". Potrivit proiectului european, pe care autorităţile din Hârşova speră să îl finalizeze până la sfârşitul acestui an, vorbim de o mulţime de beneficiari, de la localnici, până la zonele limitrofe: "Oraşul este mic, după mintea mea, toţi cei 11.000 de locuitori sunt beneficiari şi nu numai. Ştim că, în jurul oraşului Hârşova, gravitează încă nouă comune, cele care sunt arondate şi Judecătoriei şi Parchetului Hârşova şi Spitalului orăşenesc, care pentru noi este, totuşi, o povară, odată cu plasarea lui autorităţii locale. Vreau să spun că acest spital deserveşte nu doar locuitorii hârşoveni, ci şi locuitorii celor nouă comune şi celelalte sate din imediata vecinătate a bălţii Brăilei sau din imediata vecinătate a judeţulelor Ialomiţa şi Tulcea", a concluzionat Nădrag.

Alte proiecte pentru Hârşova

Primarul oraşului Hârşova este ambiţios, peste măsură. Având în vedere faptul că exerciţiul bugetar european 2007 - 2013 se apropie de final, edilul apasă "pedala" accesării pe ultima sută de metri. Întrucât majoritatea programelor nu mai pot fi accesate, Nădrag a găsit o "portiţă" pentru un centru de pescuit, dar şi pentru reabilitarea şcolii "Ioan Cotovu", o emblemă a Hârşovei, prin fonduri norvegiene: "Pe această ultimă sută de metri, când mai pot fi depuse proiecte pentru exerciţiul 2007 - 2013, singurele care se mai pot depune sunt pe POSDRU, dezvoltarea resurselor umane, dar este vorba de cursuri şi alte activităţi specifice, cursuri de calificare, dar mai sunt două proiecte unde mai puteam să depunem. La ora actuală, s-a mai putut depune proiecte pentru POP, programul operaţional pentru pescuit. Am depus şi cred că vom avea toate şansele să obţinem finanţarea, de 12 miliarde de lei vechi. Vorbim de realizarea unui punct piscicol, de debarcare şi comercializarea a peştelui. Urmărim să fructificăm orice oportunitate, luni, am depus la ministerul Culturii, un proiect de două milioane de euro, pentru reabilitarea şcolii vechi "Ioan Cotovu", o construcţie emblematică pentru acest oraş, pentru care am depus documentaţie la toate ministerele posibile şi nu am reuşit să o modernizăm. Sperăm că din fonduri norvegiene, singurele care la ora actuală mai acordă fonduri pentru reabilitarea de monumente istorice, să putem să îi dăm o faţă nouă acestei construcţii emblematice, să o transformăm în muzeu, într-un centru cultural, benefic localităţii noastre", a declarat entuziast, Nădrag.

Marius Florian VASILE