La mânăstirea Sf. Ilie de la Istria, slujbele se ţin la lumina lumânării. Racordarea la electricitate costă cât un kilometru de autostradă!
La mânăstirea Sf. Ilie de la Istria, slujbele se ţin la lumina lumânării. Racordarea la electricitate costă cât un kilometru de autostradă!
Facebook Twitter Whatsapp Linkedin PinterestAnul 2017. Există, la ora actuală, o mânăstire în Dobrogea, unde curentul electric este un lux. Și nu vorbim de o clădire construită cu decenii în urmă, ci în anul 2004. Costurile pentru o racorda la curentul electric pot fi comparate cu kilometrul de autostradă din România. Și nu este o glumă. La mânăstirea Sfântul Ilie de la Istria, starețul și enoriașii se ghidează după lumina naturală pentru a face rânduiala de zi, iar seara, totul are loc la lumina lumânării. Asta sau să dea 100.000 de RON pentru a avea electricitate.
Pe drumul dintre Săcele și Mihai Viteazu, în comuna Istria, te oprești la mânăstirea Sfântul Ilie. Peisajul este perfect. Curățenie, câmp, lac, o biserică proaspăt construită și animale blânde. Cu asta te întâmpină lăcașul sfânt. Totuși, povestea de acolo este fascinantă. În 2004 s-a construit mânăstirea. Starețul Protosinghel Ioil Cuzdriorean ne-a arătat zona și ne-a povestit cum a luat naștere familia de la mânăstire.
„Am venit aici și am construit totul de la zero”, spune cu modestie starețul. Totuși, problema cea mare este că acolo nu există curent electric pentru lucrurile de bază: depozitat hrană în ladă frigorifică, pentru boiler să asiguri căldură, pentru mașina de spălat sau pentru... lumină! Se gospodăresc cu mici baterii și generatoare. Își „dozează” curentul cu porția: pentru a încărca un telefon, pentru a băga o mașină cu haine la spălat. S-a dus la ENEL și a primit lovitura.
Chiar dacă există un stâlp de înaltă tensiune la câțiva metri de mânăstire, pentru a face racordarea cu contoar și transformator de joasă tensiune, costurile impuse de către ENEL ar fi de 104.000 lei. Așa că a cerut un aviz tehnic de racordare pe tensiune medie, unde el ar acoperi transportul către un transformator de joasă tensiune cu proprii muncitori. Astfel, costurile impuse de ENEL ar fi de 27.431 lei, iar cu tot cu firma constructoare s-ar ajunge la aproximativ 70.000 lei.
Oamenii care vin la mânăstire sunt deranjați de costurile pe care ar trebui să le suporte lăcașul de cult, care excelează prin modestie. Nu le impune nimic oamenilor, iar simplitatea prin care au construit mânăstirea este un exemplu. Aceștia s-au folosit de natură pentru a aduce la viață fiecare colț din zonă. Chiar clopotul pe care îl folosesc pentru a chema la masă oamenii este fabricat dintr-un tub de oxigen tăiat. Zona altarului de vară și a bucătăriei de vară este decorată cu piatră natuarală adusă de cariera Ciobănița, iar formele unice sunt o artă.
Desigur, există și o toacă lângă altarul de vară, care are o formă specială. Starețul explică că aceasta are forma unui serafim, prin unicitatea sa având șase aripi. „Ne-am obișnuit să ne facem programul în funcție de lumina zile”, explică starețul când este întrebat de cum se descurcă. Totuși, oamenii explică faptul că acolo au loc minuni în fiecare zi: de la mâncarea care nicodată nu are același gust precum cea de acasă, până la ușurarea pe care o au în suflet. Totuși, și lor li se pare dificilă situația din zonă cu lipsa curentului.
„O mare plăcere ne face să venim săptămână de săptămână. Sunt niște oameni primitori, deosebiți. slujbele le țin cu mare drag și ne este bine. Noi suntem vreo 7 sau 8 familii din Cogealag care venim cu plăcere și la slujbe și în postul Paștelui și în hram. Oamenii sunt săraci și nu au o mare posibilitate. Dă fiecare cât vrea. Oamenii ăștia poate nu au avut ulei pentru mâncare, dar nu s-au plâns pentru că așa este firea lor. Ei nu se plâng de nimic și suportă totul”, a punctat o enoriașă. O femeie a precizat că nu au nevoie de curent pentru că preoții au lumină în suflet.
„Au lumină în suflet. Dumnealor emană lumină în jurul a tot ce este aici. Dacă știați ținuturile astea cum arătau înainte să pună piatră de temelie aici, și cum au început prin strădania lor că îi vezi ziua în șlapi și haine de lucru și lucrează că e preot, că e stareț și au ridicat ceea ce vedeți astăzi aici”, a spus o altă femeie.
„Din păcate că au ajuns vremurile când de cuceririle tehnologice nu poți beneficia decât dacă ai suma corectă de bani. și asta nu este tocmai în regulă să crească decalajele sociale așa de mult încât să nu poată beneficia minime de condiții de electrificare în vreme ce topurile se aglomerează de oameni cu acumulări de averi tot mai mari”, a precizat purtătorul de cuvânt al Arhiepiscopiei Tomisului, Eugen Tănăsescu.
Claudia CORBU
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Urmareste-ne pe Google News