REPLICA ONLINE CONSTANTA

20° Constanța Vin., 29 Mar. 2024
Anul XX Nr. 6683
20° Constanța Vineri, 29 Martie 2024 Anul XX Nr. 6683
 

Nu e mai cale de întoarcere: plângerile penale retrase la notar asigură „spatele” făptuitorilor

Nu e mai cale de întoarcere: plângerile penale retrase la notar asigură „spatele” făptuitorilor

Replica API 3 martie 2016 | 18:01 3747

Dar dacă partea vătămată este ameninţată?

Dar dacă partea vătămată este ameninţată?

Constanţa s-a confruntat cu multe cazuri în care o persoană care alege să-şi retragă plângerea prealabilă se răzgândeşte şi vine, din nou, la Poliţie sau Parchet şi doreşte reînceperea anchetei. Astfel, încă de acum câţiva ani, potrivit unei decizii a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie a României retragerea plângerii se poate face şi în faţa unui notar, caz în care nu mai există cale de întoarcere. La malul mării, cele mai dese situaţii de acest sunt întâlnite pe latura rutieră. Cât despre notarii care au refuzat să dea curs unor astfel de proceduri, menţionăm că nu au fost înregistrate cazuri.

Cazul din staţiunea Straja, unde o salvamontistă a fost bătută de interlopul Constantin Sorin Palesică, a ţinut prima pagină în mass media, ulterior partea vătămată alegând să-şi retragă plângerea. Din câte se pare, ea a mers la un notar din Lupeni, însă acesta a refuzat să dea curs procedurii, motivând că tânăra ar fi avut un consimţământ viciat. De aici au apărut tot felul de păreri pro şi contra cu privire la faptul că o persoană îşi poate retrage plângerea prealabilă şi la notar, dar trebuie cunoscut faptul că procedura nu este una nouă, ea existând de ani buni, în urma unei decizii a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţiei.

Potrivit oamenilor legii constănţeni, metoda aceasta este preferată mai ales de către cei reclamaţi întrucât nu mai există cale de întoarcere. „În general este preferată de făptuitor. Şi aici ne referim la toate infracţiunile pentru care acţiunea penală se pune în mişcare odată cu plângerea prealabilă. Aici sunt incluse şi vătămările corporale din culpă de la Rutieră şi lovirile şi alte violenţe cât şi altele. Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a statuat că retragerea plângerii se poate face fie la Poliţie, fie la procuror, fie la judecător, depinde unde se află dosarul, dar la fel de bine se poate face şi în faţa unui notar public.

De ce preferă făptuitorii varianta cu notarii? Pentru că nu se mai poate întoarce. Au fost situaţii în care părţile vătămate au mers la Poliţie şi au retras plângerea după care, dintr-un motiv sau altul, în general fiind vorba de latura financiară - adică nu s-au înţeles -, au mers din nou la Parchet în termenul legal şi au depus iar plângere pentru aceeaşi faptă. Parchetul acceptă şi începe ancheta. Astfel, au ajuns la concluzia că dacă merg la notar nu se mai întâmplă aşa”, au declarat, pentru „Replica”, oamenii legii din Constanţa. Şi aşa este, întrucât actul notarial de retragere a plângerii prealabile nu mai permite persoanei să depună o altă plângere pentru aceeaşi faptă.

Cum se procedează dacă persoana este amenințată sau șantajată?

Când plângerea se retrage la Poliție, persoana vătămată poate susține că polițistul a insistat pentru a se întâmpla acest lucru și procurorul este oarecum obligat să accepte o nouă plângere. Cât despre notar, aici nu mai există dubiu, el fiind considerat a fi imparțial. Revenind la cazul de la Straja, notarul din Lupeni a respins procedura la care a vrut să apeleze femeia. Nu se poate spune că a fost ceva ilgeal, însă cei mai mulți consideră că notarul a vrut doar să se dea în stambă.

"Cazul a fost foarte mediatizat și, cel mai probabil, notarul a vrut să iasă în evidență, să se dea în stambă. Nu putem spune că a procedat ilegal dar nici nu poate dovedi că persoana respectivă a fost constrânsă, că a avut un consimțământ viciat. Pe ce bază? Fiecare om e liber să procedeze cum dorește. Dacă salvamontista a vrut să retragă plângerea, e dreptul ei. Sigur s-a înțeles într-un fel sau altul cu făptuitorul și aici mă refer la partea financiară. Pentru că așa se întâmplă. Acesta îi spune cam cât ar putea câștiga în instanță și el îi dă dublu.

Dacă persoana a fost amenințată, deja intrăm pe alt palier, pe șantaj, pe influențarea declarațiilor martorului și aici intervine ancheta oamenilor legii. Aici este vorba despre o speță mai complicată pentru că dacă persoana vătămată nu alege să colaboreze se poate numi cifra neagră a criminalității, care cuprinde diferența dintre criminalitatea reală și cea cunoscută (relevată). Dacă nu există probe, colaborare..., fără dovezi nu poți acționa. Pe principiul: așa mi s-a părut mie. Așa este legea.", au mai spus surse din rândul oamenilor legii de la malul mării.

Prin urmare, dacă persoana vătămată dă cel mai mic semn că este constrânsă și alege să colaboreze se deschide o nouă anchetă. Așa se putea proceda și în cazul de la Straja. Precizăm că astfel de cazuri au fost și la Constanța, cele mai multe fiind întâlnite pe latura rutieră. Cât despre notarii care au refuzat să dea curs unor astfel de proceduri, potrivit informațiilor noastre, nu au fost înregistrate evenimente.

Plângerea poate fi retrasă până la pronunţarea unei hotărâri definitive

Potrivit Art. 158 din Noul Cod Penal, retragerea plângerii prealabile poate interveni până la pronunţarea unei hotărâri definitive, în cazul infracţiunilor pentru care punerea în mişcare a acţiunii penale este condiţionată de introducerea unei plângeri prealabile. De asemenea, aceasta înlătură răspunderea penală a persoanei cu privire la care plângerea a fost retrasă.

Pentru persoanele lipsite de capacitate de exerciţiu, retragerea plângerii prealabile se face numai de reprezentanţii lor legali. În cazul persoanelor cu capacitate de exerciţiu restrânsă, retragerea se face cu încuviinţarea persoanelor prevăzute de lege. În cazul infracţiunilor pentru care punerea în mişcare a acţiunii penale este condiţionată de introducerea unei plângeri prealabile, dar acţiunea penală a fost pusă în mişcare din oficiu în condiţiile legii, retragerea plângerii produce efecte numai dacă este însuşită de procuror.

Liliana CHIRU

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.

Google New Urmareste-ne pe Google News

Ti-a placut articolul?


COMENTARII

Puteti adauga un comentariu de maxim 1000 caractere

REPLICA

LOTO

6/49
15331744146
5/49
383120264010
joker
3416910367