Oil Terminal lichidează compania de proiect prin care trebuia să fie construită conducta de ţiţei Constanţa - Trieste

După gazoductul Nabucco, s-a pus cruce şi oleoductului

Oil Terminal va declanşa procedurile legale pentru lichidarea companiei de proiect a ceea ce trebuia să fie oleoductul Constanţa- Trieste, după ce s-a constatat că nu mai există nici o şansă de realizare a acestuia. Simpla existenţă a companiei, înregistrată la Londra, genera costuri pentru acţionarii români, respectiv Oil Terminal şi Conpet. Consiliul de Administraţie (CA) al Oil Terminal a decis în şedinţa de pe 24 iulie suplimentarea ordinii de zi a Adunării Generale a Acţionarilor (AGA) de pe 13 august cu următorul punct: "Aprobarea declanşării procedurilor legale de lichidare a companiei de proiect PEOP (Pan European Oil Pipeline)- PDC (Project Development Company), înregistrată în luna iunie 2008 la Londra pentru desfăşurarea activităţilor legate de promovarea proiectului de construcţie a unei conducte de tranport ţiţei între Constanţa şi Trieste şi recuperarea participaţiilor deţinute de SC Oil Terminal SA la această companie, conform situaţiilor financiare la data lichidării".

Societatea de stat constănţeană va fi reprezentată în procedura de lichidare a companiei din Londra de către directorul general, cel economic, comercial şi şeful serviciului juridic, se mai arată în documentul întocmit de CA. Decizia administratorilor de la Oil Terminal vine la puţin timp după ce ministrul delegat pentru Energie, Răzvan Nicolescu, a cerut celor de la Conpet, societate de asemenea de stat, să lichideze compania de proiect pentru oleoductul Constanţa- Trieste, întrucât proiectul "nu mai are nici o şansă de reuşită, deşi este o idee interesantă". Conducta paneuropeană de ţiţei care urma să lege Constanţa de Trieste, după ce traversa România, Serbia, Croaţia şi o parte din Italia, este un proiect de care s-a vorbit timp de 10 ani, dar a intrat în impas în ultimii ani, din cauza crizei economice ce a făcut imposibilă găsirea de investitori, finanţatori şi furnizori de petrol care să fie transportat pe conductă. Eşecul proiectului vine la un an după ce a sucombat şi ideea gazoductului Nabucco, din aceleaşi motive. În funcţie de capacitatea sa, oleoductul putea transporta de la Constanţa la Trieste 40, 60 sau 90 de milioane de tone pe an, costurile de realizare fiind estimate la 2,27 miliarde de euro, 2,81 miliarde de euro sau 4,26 miliarde de euro pentru cea mai ridicată capacitate. Lungimea totală ar fi urmat să fie 1.360 kilometri, din care 649 de kilometri pe teritoriul României, 208 kilometri prin Serbia, 423 de kilometri prin Croaţia, 29 de kilometri prin Slovenia şi 10 kilometri prin Italia. Dacă ar fi fost realizat, oleoductul ar fi adus la Constanţa investiţii pentru modernizarea Oil Terminal între 200 şi 400 de milioane de euro. Compania de proiect londoneză are un capital social de 2 100 acţiuni, cu o valoare nominală de 100 lire sterline/acţiune. Din acţionariatul iniţial al companiei făceau parte SC Conpet SA Ploieşti şi SC Oil Terminal SA Constanţa din România (fiecare deţinând câte 350 acţiuni); Transnafta din Serbia şi Janaf din Croaţia (fiecare deţinând câte 700 acţiuni). Ulterior, România şi Serbia au exclus Croaţia din proiectul PEOP Constanţa- Trieste, după ce compania croată Janaf nu şi-a depus partea de capital social, respectiv 70.000 de lire sterline. După lichidarea companiei de proiect, Oil Terminal ar trebui să-şi recupereze participaţia de 35.000 de lire sterline.

Cristian ANTON