Suflă vântu’-a pagubă: cei mai mari producători de eoliene raportează pierderi şi datorii de miliarde de euro

Energia falimentului, din cauza guvernanţilor

Industria eoliană din România a raportat pentru anul 2014 pierderi totale de 2,1 miliarde lei (aproape 500 milioane de euro), o depreciere a activelor de 1,5 miliarde lei şi o diminuare a capitalului propriu de 30% într-un singur an, din cauza reducerii veniturilor, asociaţiile producătorilor din domeniu vorbind despre un colaps iminent. „Producătorii de energie din surse regenerabile din România sunt lăsaţi să moară cu bună ştiinţă”, au anunţat săptămâna trecută asociaţiile ce reprezintă investitorii în energia regenerabilă din România – RWEA, PATRES, RPIA şi ARmHE, după o întâlnire cu reprezentanţii Ministerului Economiei. Acesta este contextul în care CEZ a scos deja la vânzare cel mai mare parc eolian din Europa (amplasat în localităţile Fântânele şi Cogealac), OMV Petrom face la fel cu singurul său activ eolian, situate tot în Dobrogea, în timp ce Eolica Dobrogea (a spaniolilor de la Iberdorla) este în faliment, iar Monsson şi-a demontat turbinele de la Târguşor.

Situaţia financiară a producătorilor de energie eoliană din Dobrogea este pur şi simplu dramatică. Cele mai importante nume în domeniu (CEZ, Enel, OMV Petrom şi Iberdrola) au cumulat în 2014 pierderi de 1,3 miliarde lei, la care se adaugă povara unor datorii de 6 miliarde lei, ceea ce înseamnă că una din industriile de bază ale Dobrogei a înregistrat anul trecut un minus total uriaş, echivalentul a circa 1,5 miliarde de euro. Cel mai mare jucător în domeniu are şi cele mai mari pierderi. Cehii de la CEZ deţin parcul de la Fântânele- Cogealac, în care cele 240 de turbine au o putere instalată de 600 MW. Parcul constănţean, cel mai mare din Europa, este administrat de firmele Tomis Team, Ovidiu Development şi MW Team Invest, toate din Bucureşti, cu rezultate financiare catastrofale pentru anul 2014.

Astfel, Tomis Team a raportat afaceri de 180 milioane lei şi pierderi de peste 500 milioane lei, cu 16 angajaţi, dar şi datorii de peste 1,7 miliarde de lei. Spre comparaţie, în 2013 aceeaşi firmă înregistra cu eolienele de la Cogealac un profit net de 135 milioane lei. La rândul său, Ovidiu Development a raportat afaceri de 151 milioane lei şi pierderi de peste 350 milioane lei în 2014, cu 1 angajat, dar şi datorii de peste 1,8 miliarde lei. Cu doar un an înainte, firma declara un profit net de peste 36 milioane lei. În fine, MW Team Invest a înregistrat anul trecut o cifră de afaceri de 43 milioane lei şi pierderi de peste 136 milioane lei, cu un angajat, la care se adaugă datorii de peste 450 milioane lei, în timp ce în 2013 raporta un profit net de 14 milioane lei.

Investiţii de 8 miliarde euro, pe cale să dispară

Şi afacerile Enel Green Power SRL, care operează eoliene şi în Dobrogea, s-au prăbuşit anul trecut: pierderi de 121 milioane lei la o cifră de afaceri de 266 milioane lei, cu datorii de 900 milioane lei, faţă de anul 2013, când înregistra un profit net spectaculos, de 247 milioane lei. Un alt nume mare prezent în industria dobrogeană a energiei eoliene, Iberdrola, stă şi mai prost: subsidiara Eolica Dobrogea SRL este în insolvenţă, în timp ce compania mamă, Iberdrola Renewables România SRL, declara pentru 2013 pierderi de 111 milioane lei şi datorii de 827 milioane lei.

Chiar dacă e un jucător mai mic, OMV Petrom Wind SRL o duce la fel de prost ca toţi ceilalţi: afaceri de 25 milioane lei şi pierderi de 61 milioane lei în 2014, cu datorii de 171 milioane lei. Una peste alta, o industrie în care s-au investit peste 8 miliarde de euro în ultimii ani este în pragul colapsului, ceea ce ar avea repercursiuni grave asupra economiei. Motivul pentru care afacerile cu energie eoliană nu mai rentează este legat de modificarea planului de sprijin al energiei verzi, care iniţial a fost foarte generos.

România şi-a îndeplinit cu cinci ani în avans angajamentul faţă de UE ca minimum 24% din energie să fie din surse ecologice până în 2020, capacitatea instalată fiind de aproximativ 2.600 de megawaţi de energie eoliană şi aproape 1.200 de megawaţi de energie solară. De aceea, Guvernul a ¬redus la jumătate numărul certificatelor verzi acordate ca stimulente pentru producţia de energie verde.

Ce credibilitate mai poate avea statul român când lasă cu bună ştiinţă o întreagă industrie să moară?

„Ce credibilitate mai poate avea statul român când lasă cu bună ştiinţă o întreagă industrie să moară? Ce credibilitate mai poate avea actualul Guvern când pare mai preocupat de potenţiale noi investiţii decât de cele existente şi care reprezintă bani reali injectaţi în economie? Investitorii, nu doar din energie ci şi din alte domenii, nu mai au încredere şi nici nu ar trebui să aibă (având în vedere situaţia producătorilor energie din SRE care, pe o schemă de ajutor de stat, sunt împinşi cu bună ştiinţă în faliment) în politicile statului român. În al doisprezecelea ceas, cerem cu insistenţă să nu se mai amâne luarea unei decizii de salvare a producătorilor energie din SRE”, transmit asociaţiile producătorilor de energie eoliană.

„Propunerea de amendare a legii exprimată de Secretarul de Stat Bogdan Badea nu face decât să amâne cu până la doi ani soluționarea situației, iar această tergiversare în aplicarea de soluții nu va face decât să împingă toți investitorii către faliment cu efecte deosebit de grave asupra economiei naționale. De altfel, chiar și reprezentanții ANRE au recunoscut ca fără aportul SRE în sistemul energetic național prețul energiei ar urma să crească foarte mult. Există soluții, există pași ce pot fi făcuți fără să se declanșeze un impact major către consumatorul final.

Guvernul, ascunzându-se sub imaginea de protector față de consumatorul final omite să vorbească de pierderile reale – bani la buget veniți din taxe reale – și potențiale – procese, dosare de arbitraj – cauzate de statusul actual al industriei, precum și de avantajele producției de energie din surse regenerabile. Sectorul regenerabilelor nu lovește sub nici o formă în consumatorul final și nici nu dorește să profite de pe urma acestuia. Este momentul ca și Guvernul să renunțe la justificarea actelor sale prin teama de reacție a aceluiași consumator care – în ultimă instanță – va suferi din pricina acestor acțiuni iresponsabile, în esență prin creșterea prețului real al energiei electrice”, mai arată asociaţiile producătorilor de energie eoliană.

Cristian ANTON