UMILIŢI. NAVIGATORI ROMÂNI, ÎN SITUAŢII DE CRIZĂ. Ce ar trebui să facă, să nu ajungă LA LIMITĂ

Sindicatul Liber al Navigatorul ajută, dar marinarul uită!

Meseria de navigator este una pe atât de frumoasă, pe cât este de riscantă. Asta și din cauza celor ce fac parte din această breaslă. Ademeniți de salariile vizibil mai mari față de ce ar câștiga în țară, tinerii îndeosebi nu se înghesuie să se intereseze despre companiile cu care vor lucra. Din această cauză, mulți au parte de probleme și simțindu-se “încolțiți” apelează la Sindicatul Liber al Navigatorilor. Partea proastă însă este că odată ce sunt ajutați chiar și fără să fie membri uită în mod spectaculos de rapid cum și cine i-a scos din bucluc.

Din ce în ce mai mulți tineri, copleșiți de poveștile celor care au experimentat deja viața pe mare, aleg , fără să mai pună în balanță și riscurile pe care ar trebui să și le asume, aceeași meserie. Din păcate, din cauza aceleiași necunoștințe de cauză mulți dintre marinarii români, indiferent că vorbim despre ce nebrevetați sau brevetați, se confruntă cu dese probleme. Fie că vorbim despre cele legate de salarii sau condițiile la navă. Un pas simplu care i-ar scuti de eventualele neînțelegeri este legat de citirea contractului pe care-l semnează.

“Constatăm foarte multe probleme la oamenii care pleacă și nu sunt membri de Sindicat. Vedem de foarte multe ori că se semnează contracte fără să aibă vreo înțelegere a contractului respectiv, fără să aibă o minimă bază de cunoaștere a drepturilor lor. Noi mereu enumerăm drepturile, le punem pe hârtie, dar rămân pe hârtie, le citesc și apoi le uită. Ei se duc acolo să-și facă treaba și dacă nu se întâmplă nimic timp de 1 ani sau 2, deja nici nu se mai gândesc la drepturi. Când se întâmplă ceva atunci se uită și când văd ce au semnat se îngrozesc”, a precizat Adrian Mihălcioiu, liderul SLN.

Un caz recent a avut loc la bordul unei nave aflată în Singapore acolo unde, din nefericire, un navigator tulcean de doar 26 de ani și-a pierdut viața din cauza medicale. Întrucât acesta a semnat contractul cu compania respectivă fără să-l citească, rudele sale au constatat că firma nu-i va despgubi decesul. De ce? “Avem un navigator decedat în Singapore din cauza cancerului la navă. Era tânăr, avea 26 ani. Acesta a semnat un contract impus de companie, dar nu s-a uitat ce scrie în contract. Drept urmare, în contract se menționa că pentru deces, compensația se acordă numai în cazuri de accident, nu din orice cauza, cum sunt cele naturale.

Nava nu avea un standard de muncă ridicat. Și iată că cu cea mai durere în suflet pot spune că familia nu mai poate face nimic în acest caz. Compania a plătit doar repatrierea trupului neînsuflețit. Familia este bulversată. Este bine să ai tot timpul pe cineva care să îți dea anumite indicații sau să îți explice niște lucruri pe care le știi și altele diferite de cele profesionale”, a explicat Mihălcioiu.

Sindicatul, luat în seamă de navigatori DOAR la nevoie!

Nu de puține ori, reprezentanții SLN-ului s-au confruntat cu situații în care arinari care nu erau înscriși în sindicat le cereau ajutor. Ajutor ce a fost imediat acordat chiar dacă nimeni nu garanta că ulterior cei salvați se vor deveni membri SLN. “Un om care a venit în 2 bastoane sprijinit de fratele lui și l-am primit. Mi-a explicat cazul. Nu a avusese parte de un tratament adecvat acolo pev navă. A fost lăsat la hotel de către proprietsrul navei trei zile fără nici un tratament, deși i se putea administra tratamente de malaria în Nigeria și era sănătos.

Dar dacă nu este administrat rapid și din timp, din cauza febrei îți sunt afectați centrii nervoși. Băiatul acesta a avut asemenea centrii afectați, nu mulți, dar boala se agrava. Era într-o situație disperată. Am luat leăgutura cu avocații din SUA pentru că aici nu puteam face nimic, fiind vorba de navă sub pavilion american. Bani, proceduri, tratamente în SUA, ducerea lui acolo, însoțire lui de către cineva cu viză.

A fost tratatat în unele dintre cele mai bune spitale din New Orleans, s-a constatat că dfiagnosticul dat aici la noi nu era adevărat, au început să-l trateze de boala care trebuia. Ulterior, a fost deschis un proces. S-a câștigat procesul, băiatul a luat o sumă uriașă. Mai aveam de plătit viza și biletul lui de avion care nu erau acoperite. A rămas când termină cazul să le achite. Doi ani de zile am stat cu sumele neacoperite. Sumele erau plătite pentru cineva și nu erau acoperite, trebuia să le plătesc eu din banii mei.

Abia după doi ani și după multe rugăminți și telefoane am reușit să recuperăm banii. Și nu era membru de sindicat. Dar eu consider că nu lucrurile pe care le facem noi sunt rele, rele sunt ale celor care nu răspund la lucrile pe care noi le facem”, a povestit liderul SLN. Și nu este singurul caz înregistrat de acest gen.

“I-am ajutat pe foarte mulți, peste 35 de oameni, și-au luat salariile, aproape 700.000 de euro. Au venit comandanți, căpitani și ofițeri și cu câte 30.000-40.000 de euro în buzunar și nu au venit decât doi să se înscrie în sindicat. Taxa este de 70 de dolari pentru nebrevetați și 100 de dolari pentru un ofițer. Nu este vorba nici de bani, nu este vorba nici de faptul că nu te ajută cineva pentru că s-a văzut. 3-4 luni mi-am bătut capul cu ei, 5.000 de mail-uri într-o lună.

Îmi place ce fac, dar este greu, mai ales când ai oameni care te descurajează. În fiecare zi spun “Gata, acesta este ultimul caz. Nu mai fac”, dar probabil din cauza asta se întâmplă ce se întâmplă. Astfel de situații nu se regăsesc în Estonia, în Polonia, în Lituania. Acolo oamenii odată ce sunt ajutați, au rămas fideli Sindicatului și sunt membri. De ce în partea aceasta de est a lumii nu se întâmplă la fel, nici eu nu-mi explic”, a conchis Adrian Mihălcioiu.

Diana NEAȚĂ