8 sfaturi de dietă pentru cei cu boli cronice de rinichi

Dieta este unul dintre cei mai importanți factori care te ajută să îți menții rinichii sănătoși și să previi sau să gestionezi bolile cronice de rinichi. Iată ce trebuie să știi despre alimentația care susține sănătatea rinichilor!

Sursa foto: Shutterstock

Conform statisticilor, Conform Societatii Nationale de Nefrologie, peste 1,4 milioane de romani au o boală cronică de rinichi, dar majoritatea nici măcar nu știu acest lucru până când afecțiunea este deja în stadiu avansat. Deoarece boala renală în stadiu avansat poate provoca o acumulare de toxine în corpul tău și poate declanșa o serie de alte afecțiuni de sănătate, inclusiv boli cardiovasculare, gută, boli ale oaselor, este bine să ai grijă de sănătatea rinichilor tăi chiar dacă nu ai fost diagnosticat cu boală renală cronică, scrie doc.ro.

Cum influențează dieta sănătatea rinichilor

Societatea Română de Nefrologie recomandă un stil de viaţă sănătos, prin "activitate fizică în mod regulat, reducerea aportului de sare, controlul greutăţii, renunţarea la fumat şi evitarea automedicației. Totodată, persoanele cu risc de boală cronică de rinichi trebuie evaluate sistematic pentru a facilita un diagnostic precoce. Pașii inițiali în evaluare sunt simpli, rapizi și nu sunt costisitori, constând din anumite analize din sânge și urină."

Rinichii au vase de sânge minuscule care ajută la metabolismul vitaminei D și sinteza hormonală, dar si filtrarea toxinelor din sânge și la eliminarea lor din organism.

Rinichii sunt organe cu funcții extrem de complexe, nu doar de eliminare a urinei. Rinichii au funcții endocrine și exocrine de reglare și menținere a mecanismelor biologice critice în organism. Funcțiile endocrine includ activarea vitaminei D pentru încorporarea calciului în oase și sinteza hormonală pentru reglarea tensiunii arteriale și sinteza globulelor roșii.

Funcțiile exocrine implică echilibrul fluidelor și electroliților, reglarea acido-bazică și excreția deșeurilor corporale.

Dacă ai insuficienta renala cronica., rinichii tăi nu pot filtra sângele așa cum ar trebui, provocând acumularea de deșeuri în exces în corp. De multe ori acești pacienți pot fi nevoiți sa recurgă la dializă sau la transplant renal și majoritatea suferă de tulburare de depresie, ca urmare a instalării bolii cu șanse reduse de vindecare.

Diabetul și hipertensiunea arterială (tensiune arterială crescută) sunt cele două cauze principale ale bolilor de rinichi. Nivelurile ridicate de zahăr din sânge în diabet și hipertensiunea arterială pot deteriora vasele de sânge ale rinichilor, lăsându-le în imposibilitatea de functiona corespunzător.

Potrivit datelor Direcției de Sănătate Publică, în România sunt peste un milion si jumătate de bolnavi de diabet și peste o treime dintre adulți au prediabet, în timp ce aproximativ 45% dintre adulți de peste 20 de ani au hipertensiune arterială. Doar 30% dintre pacienții tratați pentru hipertensiune arterială în România au, în mod constant, valori controlate, adică sub 140/90 mmHg. Acești oameni prezintă, de asemenea, un risc crescut de a dezvolta insuficiență renală cronică.

Boala cronica de rinichi înseamnă fie o scădere a ratei de filtrare glomerulară (GFR) la 500 mg la 100 g de brânză. Sursele care conțin doar fosfor organic sunt mai dense în nutrienți decât alimentele cu aditivi de fosfați, care sunt de obicei procesate și bogate în sodiu.

Nivelurile ridicate de potasiu (care se găsesc în anumite fructe și legume, precum și în lactate) pot provoca probleme cardiace. Medicul tău îți va efectua teste de sânge pentru a verifica nivelurile de potasiu și fosfor. Întreabă-l dacă trebuie să limitezi aportul acestor minerale.

8. Monitorizează valorile vitaminei D

Rolul principal al vitaminei D este de a activa reabsorbția intestinală a calciului, dar pe măsură ce boala renală progresează, apar modificări ale mecanismului biologic. Nivelurile scăzute de vitaminei D activă la pacienții cu IRST sunt asociate cu o reabsorbție osoasă crescută și o densitate minerală osoasă redusă. Studiile raportează o scădere progresivă a vitaminei D de peste 80% de la CKD 1-5, dializa și pacienții cu transplant. Metabolismul vitaminei D este întrerupt de incapacitatea ca a doua etapă de hidroxilare a 25-hidroxivitamina D să apară, care o transformă în forma activă 1,25 dihidroxi vitamina D, care apare în rinichi.. Inhibarea 1,25 dihidroxi vitamina D induce hipocalcemie, care stimulează glanda paratiroidă să elibereze hormonul paratiroidian la niveluri circulante persistente. În timp, aceasta poate duce la osteodistrofie renală, inclusiv paratiroidism secundar, osteită fibroasă, osteomalacie și boală osoasă adinamică

Ergocalciferol sau colecalciferol tratează eficient deficiența/ineficiența vitaminei D ; cu toate acestea, dozarea specifică ar trebui individualizată și derivată printr-o abordare pas cu pas. Această abordare pas cu pas include monitorizarea nivelurilor serice de 25(OH)vitaminei D și a calciului seric și a fosforului seric, ceea ce ajută medicul urolog sau nutritionist să recomande o doză specifică adaptată cerințelor individuale ale pacientului. Suplimentarea cu ergocalciferol sau colecalciferol este esențială în tratarea și prevenirea bolii BMD în insuficienta renala cronica.