A cincea amânare pe legea privind pensiile magistraților. CCR amână o decizie pentru a analiza solicitarea ÎCCJ

Curtea Constituțională a decis, după aproape o oră de ședință, să acorde un nou termen pentru 18 februarie pentru a discuta legea care reduce pensiile magistraților și care crește vârsta de pensionare. Este a cincea amânare în acest caz.

Judecătorii CCR

Update

Curtea Constituțională a anunțat oficial, într-un comunicat de presă, că a amânat pronunțarea pentru a analiza documentele depuse de ÎCCJ. Următorul termen va avea loc pe 18 februarie.
Update
Solicitarea făcută de ÎCCJ amână decizia CCR

Judecătorii au amânat o decizie privind legea privind pensiile speciale pentru 18 februarie, potrivit surselor HotNews. Această amânare a fost decisă pentru ca judecătorii să poată analiza solicitarea făcută de președinta ÎCCJ, Lia Savonea, privind sesizarea Curții de Justiție a Uniunii Europene.

„Este o cerere venită acum, deci trebuie analizată. Nu putem vota până când nu ne lămurim cu toate documentele”, spun surse din CCR pentru HotNews, cu referire la solicitarea trimisă marți de ICCJ.

„Pe 18 februarie ori decidem să trimitem la CJUE, ori admitem ori respingem sesizarea, eu așa sper”, spun sursele.
Update

Ședința s-a încheiat.
Update
Deși aflat în concediu, Gheorghe Stan a venit la ședință. Judecătorii CCR s-au reunit la această oră în ședință. Gheorghe Stan a intrat la 15 minute de la începerea ședinței. Întrucât toți cei 9 judecători sunt în sala, CCR poate lua o decizie.

Judecătorul Gheorghe Stan, în concediu

Surse din Curtea Constituțională au declarat, marți, pentru Hotnews că judecătorul Gheorghe Stan, numit la propunerea PSD, a intrat în concediu paternal pentru zece zile lucrătoare începând de luni, 9 februarie. Judecătorii vor fi puși în fața situației de a amâna decizia, pentru că regulamentul de organizare și funcționare a Curții Constituționale prevede, la articolul 17, alineatul 2:  

„În cazul în care nu sunt prezenți toți judecătorii care au participat la dezbateri sau în situația în care sunt îndeplinite condițiile prevăzute la art.58 alin.(3) din Legea nr.47/1992, republicată, pronunțarea asupra cauzei va fi amânată pentru o dată ulterioară. Amânarea va fi consemnată într-o încheiere redactată de magistratul-asistent, cu indicarea motivului care a determinat această măsură”.

Această obligație de a amâna pronunțarea a fost confirmată și de Augustin Zegrean, fost președinte al Curții Constituționale: „Aproape sigur vom vedea altă amânare pentru că ei au început dezbaterile asupra legii, și el făcea parte din complet, la ultima amânare era în complet”.

Surse din CCR au declarat pentru HotNews că există și varianta în care președinta CCR, Simina Tănăsescu, poate decide repunerea cauzei pe rol și judecarea ei cu judecătorii care sunt prezenți, însă „este puțin probabil, pentru că tensiunea este mare”.
Noua solicitare a Liei Savonea către CCR. Ce variante are Curtea

Cu o zi înainte de ședință, Înalta Curte de Casație și Justiție condusă de Lia Savonea a solicitat CCR să sesizeze Curtea de Justiție a Uniunii Europene pentru a se stabili dacă modificările la pensiile magistraților propuse de Guvernul Bolojan respectă Dreptul Uniunii Europene. 

„Utilizarea mecanismului sesizării Curții de Justiție a Uniunii Europene reprezintă un instrument esențial pentru asigurarea interpretării și aplicării unitare a dreptului european, precum și pentru consolidarea cooperării dintre instanțele naționale și jurisdicția Uniunii”, a motivat ICCJ.

Legat de acest demers, surse din CCR au spus pentru HotNews că judecătorii sunt obligați să discute cererea Înaltei Curți și vor avea două variante. CCR poate refuza să sesizeze CJUE dacă judecătorii consideră că sesizarea nu contribuie la soluționarea speței. Există un singur precedent în care CCR a apelat la CJUE, în cazul Coman-Hamilton. Dacă este sesizată, CJUE va analiza conținutul legii. 

Disputa Bolojan – Savonea

Legea care prevede reforma pensiilor magistraților a ajuns la CCR după ce a fost contestată de către Înalta Curte de Casație și Justiție.

Premierul și președinta ICCJ au ieșit public în ultimele zile cu mai multe mesaje privind proiectul de lege blocat din decembrie pe masa CCR. Primul a fost Ilie Bolojan, care i-a transmis vineri președintei CCR, Simina Tănăsescu, o scrisoare în care îi spune că România depinde de decizia CCR din 11 februarie pentru a mai avea șanse să primească cele 231 de milioane de euro aferente jalonului privind reforma pensiilor magistraților din Programul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). 

Potrivit Executivului, Comisia Europeană consideră acum că jalonul este neîndeplinit, dar așteaptă decizia CCR înainte de a decide soarta banilor europeni.

După ieșirea publică a premierului, Lia Savonea l-a acuzat pe Bolojan de presiuni și ingerințe. Președinta ICCJ a catalogat „avertizarea” privind pierderea unor fonduri europene, dar și cererea ca instanța să țină cont de consecințe financiare drept „o ingerință incompatibilă cu principiul separației puterilor în stat”.

Decizia pe pensiile magistraților a fost amânată deja de patru ori 

La prima ședință CCR, din 10 decembrie 2025, judecătorii constituționali au amânat luarea unei decizii. Ulterior, la ședința din 28 decembrie, patru judecători, toți propuși de PSD – Gheorghe Stan, Bogdan Licu, Mihai Busuioc și Cristian Deliorga – au părăsit ședința, astfel că nu s-a mai putut lua o hotărâre.

În 29 decembrie, când ședința a fost reluată, cei patru judecători care cu o zi înainte părăsiseră sala nu s-au mai prezentat deloc.

Cei patru au transmis ulterior un comunicat comun în care susțin că absența lor de la ședință „nu a însemnat un blocaj al activității Curții, ci o decizie legată de respectarea regulilor de funcționare și a cadrului legal care guvernează activitatea” CCR.

Pe 16 ianuarie, Curtea Constituțională a anunțat că a decis amânarea ședinței, după ce au fost depuse noi documente, iar judecătorii constituționali trebuie să le analizeze.

Ce prevede legea propusă de Guvernul Bolojan

Reforma pensiilor magistraților a fost adoptată de Guvern prin asumarea răspunderii în Parlament. Proiectul de lege prevede ca pensia să fie egală cu 70% din ultimul salariu net, la fel ca în forma anterioară propusă de Guvernul Bolojan. În prezent, pensia de serviciu a magistraților reprezintă 80% din ultimul salariu brut.

Potrivit legii, vârsta de pensionare va crește treptat cu un an, până când, în 2042, procurorii și judecătorii vor ieși la pensie la 65 de ani. 

Cuantumul pensiei de serviciu va fi de 55% din baza de calcul, reprezentată de media indemnizațiilor brute din ultimele 60 de luni, dar nu mai mult de 70% din ultima indemnizație netă avută în activitate.

Magistrații se vor putea pensiona în continuare anticipat, cu condiția să aibă o vechime de 35 de ani, dar dacă nu au împlinită vârsta de 65 de ani se va aplica o penalizare anuală „de 2% până la împlinirea vârstei standard de pensionare din sistemul public”.

Este a doua încercare a Guvernului Bolojan de a modifica pensiile magistraților. Curtea Constituțională a respins primul proiect pe formă, argumentând că Guvernul nu a așteptat avizul Consiliului Superior al Magistraturii.

Cum a justificat ICCJ demersul de a ataca legea la CCR

În sesizarea depusă de la CCR, instanța supremă argumentează că legea „încalcă standardele internaționale, încalcă brutal independența justiției, elimină de facto pensia de serviciu pentru magistrați, încalcă standardele internaționale statuate prin jurisprudența Curții de Justiție a Uniunii Europene, Curții Europene a Drepturilor Omului, încalcă de asemenea caracterul obligatoriu al deciziilor Curții Constituționale”.

ICCJ mai susține că legea „utilizează termeni neclari și prezintă lacune normative care o fac incompatibilă cu standardele de calitate și previzibilitate într-un stat de drept”.

„Legea creează discriminare evidentă între categoriile de pensii de serviciu, fiind net defavorabilă magistraților, deși magistrații sunt singurii care au statut constituțional garantat (…) Comparativ cu celelalte categorii de beneficiari ai pensiilor de serviciu, numai în cazul magistraților, plafonarea este drastică, respectiv limitată la 70% din net. La alte categorii există limitări raportate la valoarea netă mult superioară, de la 80% în sus. Discriminarea este evidentă și nejustificată, raportată la motivele invocate în expunerea de motive a Executivului”, explica purtătorul de cuvânt al instanței supreme, Victor Alistar.