A fost depusă în Parlament propunerea de suspendare a președintelui Nicușor Dan

Grupul parlamentar S.O.S. România anunță că a depus către Birourile Permanente Reunite ale Camerei Deputaților și Senatului o propunere de suspendare din funcție a președintelui României, Nicușor Dan. Demersul este semnat, în numele inițiatorilor, de deputata Simona-Elena Macovei Ilie, liderul grupului parlamentar S.O.S. România, și este fundamentat pe articolul 95 alineatul 1 din Constituție, care reglementează suspendarea președintelui pentru „fapte grave” prin care ar fi încălcat Legea fundamentală.

Nicușor Dan

Potrivit Constituției, propunerea de suspendare din funcţie poate fi iniţiată de cel puţin o treime din numărul deputaţilor şi senatorilor și se adoptă cu votul majorității parlamentarilor. S.O.S. România nu a făcut dovada susținerii din partea unei treimi a parlamentarilor.

„Cumul de acțiuni și omisiuni”

Potrivit comunicatului transmis de formațiune, inițiatorii susțin că președintele ar fi comis un „cumul de acțiuni și omisiuni instituționale” care ar afecta echilibrul constituțional dintre puterile statului, independența justiției, controlul democratic asupra serviciilor de informații, procedura de formare a Guvernului și buna funcționare a autorităților publice.

În documentul înaintat Parlamentului, S.O.S. România invocă, printre altele, presupuse ingerințe în activitatea autorității judecătorești și a Consiliului Superior al Magistraturii, declarații considerate forme de presiune asupra Curții Constituționale, neînaintarea către Parlament a unei propuneri pentru conducerea civilă a SRI, precum și implicarea președintelui în negocieri politice și guvernamentale.

Acuzații privind Justiția, CCR și SRI

Una dintre acuzațiile centrale formulate de inițiatori se referă la anunțarea de către președinte a unui posibil mecanism de consultare în rândul magistraților cu privire la Consiliul Superior al Magistraturii. S.O.S. România susține că un asemenea demers nu este prevăzut de Constituție sau de lege și ar reprezenta o ingerință în activitatea autorității judecătorești, în condițiile în care CSM este definit constituțional drept garant al independenței justiției.

Formațiunea mai susține că președintele ar fi creat aparența unui „centru prezidențial” de analiză și verificare a problemelor din justiție, prin colectarea unor materiale de la magistrați și anunțarea unor concluzii după consultări la Palatul Cotroceni. În opinia inițiatorilor, o astfel de conduită ar deplasa centrul de evaluare a problemelor din sistemul judiciar către Președinție, în paralel cu instituțiile competente, precum CSM, Inspecția Judiciară, Ministerul Justiției, instanțele și parchetele.

O altă acuzație vizează declarațiile publice ale președintelui la adresa Curții Constituționale, în contextul amânărilor privind legea pensiilor magistraților. Inițiatorii consideră că folosirea termenului „tergiversare” într-o cauză aflată pe rolul CCR ar putea fi interpretată ca presiune publică asupra judecătorilor constituționali.

În privința serviciilor de informații, S.O.S. România reclamă faptul că președintele nu ar fi propus Parlamentului un director civil al Serviciului Român de Informații, menținând astfel instituția sub conducere interimară. În același timp, documentul critică declarațiile privind implicarea SRI în combaterea corupției și evaziunii fiscale, inițiatorii susținând că extinderea rolului serviciilor în zone cu impact judiciar și fiscal ar fi problematică în absența unei conduceri civile numite prin procedura constituțională.

Critici privind formarea Guvernului și neutralitatea funcției prezidențiale

Un alt capitol al propunerii privește modul în care președintele ar fi gestionat consultările politice pentru formarea Guvernului. S.O.S. România susține că folosirea sintagmei „partide pro-occidentale” și ideea unui Guvern „pro-occidental” ar introduce un filtru ideologic care nu există în articolul 103 din Constituție, unde criteriul relevant este majoritatea parlamentară sau consultarea partidelor reprezentate în Parlament.

Inițiatorii acuză, de asemenea, implicarea președintelui în discuții privind politici fiscal-bugetare, pachetul de reforme și pensiile magistraților, susținând că acesta ar fi depășit rolul constituțional de mediator și ar fi intrat în logica internă a coaliției de guvernare.

Documentul mai invocă participarea președintelui la lansarea candidaturii lui Cătălin Drulă, candidat USR la Primăria Capitalei. S.O.S. România susține că prezența șefului statului la un eveniment politic de partid și transmiterea unui mesaj favorabil unui candidat ar încălca neutralitatea funcției prezidențiale, chiar dacă președintele nu este formal membru al unui partid politic.

Raportul privind anularea alegerilor din 2024, invocat în cererea de suspendare

Propunerea de suspendare include și acuzații legate de modul în care președintele ar fi comunicat, în plan extern, concluzii privind anularea alegerilor prezidențiale din 2024 și presupuse ingerințe externe. Inițiatorii susțin că un subiect de o asemenea gravitate democratică ar fi trebuit dezbătut mai întâi în Parlament, într-un cadru intern complet și transparent, înainte de a fi prezentat liderilor europeni.

S.O.S. România acuză, în același context, o „securitizare excesivă” a unor teme democratice sensibile, precum procesul electoral, dezinformarea și libertatea de exprimare. Formațiunea afirmă că apărarea procesului democratic nu poate fi făcută prin mecanisme opace sau preponderent securitare, fără garanții privind pluralismul politic, libertatea de exprimare și controlul parlamentar.

Ce urmează procedural

Potrivit procedurii constituționale invocate în comunicat, propunerea de suspendare ar urma să fie comunicată președintelui României și transmisă Curții Constituționale, care emite un aviz consultativ. Ulterior, documentul poate fi dezbătut și supus votului Parlamentului, în ședință comună.

Dacă suspendarea este aprobată de Parlament, Constituția prevede organizarea unui referendum național pentru demiterea președintelui în termen de cel mult 30 de zile.

Un detaliu relevant este că, în documentul de înaintare atașat comunicatului, rubrica privind numărul parlamentarilor care susțin propunerea apare necompletată, deși textul afirmă că inițiativa este susținută de un număr de parlamentari care ar îndeplini condițiile legale pentru declanșarea procedurii.

S.O.S. România susține că demersul nu reprezintă „un act de ostilitate politică” față de instituția Președintelui României, ci un instrument constituțional de control parlamentar. Formațiunea afirmă că faptele invocate ar demonstra o abatere de la rolul de mediator, de garant al echilibrului instituțional și de reprezentant neutru al statului, potrivit știripesurse.