A murit papa Francisc ! Avea 88 de ani

Papa Francisc, liderul Bisericii Catolice, a murit la vârsta de 88 de ani, în a doua zi de Paște, a anunțat Vaticanul.

Papa Francisc, primul lider latino-american al Bisericii Romano-Catolice, a murit, a anunțat Vaticanul luni într-o declarație video, punând capăt unei domnii adesea turbulente, marcată de diviziuni și tensiuni, în timp ce încerca să revizuiască instituția, relatează Reuters.

El avea 88 de ani și suferise de diverse afecțiuni în cei 12 ani de papalitate.

„Dragi frați și surori, cu profundă tristețe trebuie să anunț decesul Sfântului Părinte Francisc”, a anunțat cardinalul Kevin Farrell pe canalul de televiziune al Vaticanului.

„La ora 7:35 în această dimineață, episcopul Romei, Francisc, s-a întors la casa Tatălui”.

Reformele Papei

Încă de la începutul pontificatului său, Papa Francisc a fost atacat de conservatori fiindcă și-a arătat deschiderea și dorința de abordare a unor teme tabu în Biserica Catolică, precum abuzurile sexuale din cadrul ei, dar și incluziunea femeilor şi persoanelor LGBT+.

De asemenea, Papa Francisc a impus reforme majore și în ceea ce priveşte finanţele Vaticanului, sistemul devenind mai transparent. La venirea sa, congregaţii şi dioceze erau afectate de corupţie, în special în Africa. În plus, Vaticanul se afla într-o situaţie financiară delicată, din cauza crizei economice. Francisc a promovat compasiunea, nu excluderea, iertarea, nu pedeapsa, şi o mai mare deschidere a bisericii.

Primul pas pe care Papa l-a făcut pentru schimbarea aparatului administrativ de la Vatican a fost în 2013, prin constituirea unui grup de opt cardinali care să-l sfătuiască privitor la guvernarea Bisericii şi care să evalueze reformele.

În 2021, Papa Francisc a lansat ceea ce unii descriu drept cea mai ambițioasă încercare de reformă a Bisericii Catolice din ultimii 60 de ani. Ea a constat într-un proces de doi ani în care fiecare parohie catolică din întreaga lume a fost consultată cu privire la direcția viitoare a Bisericii.

În 2023, Papa a anunțat că le va permite pentru prima dată femeilor să voteze la o întâlnire a episcopilor catolici din întreaga lume, o premieră istorică. În trecut, femeile aveau voie să participe la adunare doar ca observatori.

În același an, el a declarat că Biserica Catolică este deschisă tuturor, inclusiv membrilor comunităţii gay, pe care are datoria de a-i însoţi pe calea personală a spiritualităţii, dar în cadrul propriilor reguli. Suveranul Pontif a mai spus atunci că preoţii Bisericii trebuie să fie alături de toţi oamenii, inclusiv de cei care nu se conformează regulilor, cu răbdarea şi iubirea unei mame.

Tot în 2023, Vaticanul a anunţat, într-o hotărâre istorică aprobată de Papa Francisc, că preoţii romano-catolici pot oficia binecuvântări ale cuplurilor de acelaşi sex, atât timp cât aceste binecuvântări nu fac parte dintre ritualurile sau liturghiile obişnuite ale Bisericii.

„Toleranța zero” față de abuzurile sexuale din Biserica Catolică

Mai multe rapoarte care detaliază zeci de ani de abuz sexual, eșecuri sistemice și mușamalizări în mai multe țări au fost publicate de când Papa Francisc a devenit în 2013 liderul Bisericii Catolice.

El a luat o poziție fermă asupra problemelor de acest gen și a introdus unele reforme. În 2019, Papa a abolit regulile de secretizare ale Vaticanului pentru cazurile de abuz sexual și a pus în aplicare noi reguli care au făcut obligatoriu, pentru prima dată, pentru toate eparhiile să instituie sisteme de raportare a abuzurilor și mușamalizărilor.

În 2021, Papa Francisc a emis cea mai amplă revizuire a legii Bisericii Catolice din ultimele patru decenii, insistând ca episcopii să ia măsuri împotriva clericilor care abuzează minori și adulți vulnerabili.  Regulile cereau, de asemenea, măsuri împotriva preoților care comit fraude sau încearcă să hirotonească femei. Abordând subiectul, Papa Francisc a spus că nu crede că celibatul a jucat un rol în cauzarea abuzului.

Biserica Catolică trebuie să trateze cazurile de agresiune sexuală cu „toleranţă zero”, reafirma Papa Francisc într-un interviu acordat canalului portughez al CNN în 2022. Ca urmare a acțiunilor repetate ale Papei, zeci de clerici implicați în cazurile de abuz sexual și-au depus demisia sau au fost trimiși la închisoare.

Vizita în România: „Să mergem împreună!”

În 2019, Papa Francisc a făcut o vizită istorică în țara noastră, la 20 de ani după cea a Papei Ioan Paul al II-lea. El a stat trei zile în România, de pe 31 mai până pe 2 iunie, și a fost la București, Iași, Șumuleu-Ciuc și Blaj.

Prima oprire a Suveranului Pontif a fost la Palatul Cotroceni. Apoi el a avut o întâlnire cu Preafericitul Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, după care Papa a ajuns la Catedrala Sfântul Iosif din Bucureşti, unde a celebrat Sfânta Liturghie.

Papa Francisc a fost în a doua zi a vizitei sale la Şumuleu Ciuc, unde a prezidat celebrarea Sfintei Liturghii. De acolo a plecat spre Iaşi.Punctul culminant al prezenţei Papei în România a fost la Blaj, pe 2 iunie, acolo a prezidat Sfânta Liturghie cu beatificarea a șapte episcopi greco-catolici martiri.

Motto-ul vizitei sale în România, „Să mergem împreună!”, a devenit palpabil, fiindcă oriunde a mers în țara noastră. Suveranul Pontif a fost întâmpinat de mii de credincioși. După vizita sa, Papa Francisc a transmis un mesaj în care a evidențiat chiar modul în care a fost primit de români.

„După cum s-a arătat şi în motto-ul călătoriei, am îndemnat să mergem împreună. Şi bucuria mea a fost că nu am făcut acest lucru de departe sau de deasupra, ci mergând în mijlocul poporului român, ca pelerin în ţara acestuia. Diferitele întâlniri au scos în evidenţă importanţa şi necesitatea ca fidelii creştini să meargă împreună în ceea ce priveşte credinţa şi filantropia, atât în rândul cetăţenilor, cât şi în ceea ce priveşte societatea civilă. În calitate de creştini, avem harul de a trăi o perioadă de relaţii fraterne între diferitele biserici” le-a spus suveranul zecilor de mii de credincioşi veniţi la slujbă, în Piaţa San Pietro.

„Îi mulțumim lui Dumnezeu pentru această călătorie apostolică și Îi cerem, prin mijlocirea Fecioarei Maria, să binecuvânteze România și Biserica din această ţară”, a mai spus Papa.

Viața Papei

Cardinalul Jorge Mario Bergoglio, devenit Papa Francisc în 2013, s-a născut la Buenos Aires, la 17 decembrie 1936, într-o familie de origine italiană. Deși a studiat şi a obţinut diploma de tehnician chimist, a ales apoi preoţia şi a intrat în seminarul din Villa Devoto, în 1958, urmând noviciatul în cadrul Companiei lui Isus, potrivit wikipedia.com.

A fost profesor de literatură şi psihologie la multe colegii, iar din anul 1967 până în anul 1970 a studiat teologia la Facultatea de Teologie din cadrul Colegiului „San José” din San Miguel, unde a urmat licenţa.

În 1969, el a fost sfinţit preot. Ulterior, el a fost profesor la Facultatea de Teologie şi, mai apoi, rector și paroh. În 1973 a fost ales superior provincial pentru Argentina, ocupând această funcţie 6 ani.

Pentru a-şi finaliza teza de doctorat, el a mers în 1986 în Germania, dar a fost transferat în oraşul Cordoba pentru a activa ca director spiritual şi confesor în biserica Societăţii lui Isus. Câțiva ani mai târziu, Ioan Paul al II-lea l-a numit episcop titular de Auca şi auxiliar de Buenos Aires, iar apoi cardinal.

Pe 13 martie 2013, Papa Francisc a fost ales de către conclavul cardinalilor papă al Bisericii Catolice.