Activistul Marian Ceaușescu a luat-o la rost pe Joița Botezatu, notarul din dosarul Fabrica de moșteniri. Video

Judecătorii de la Înalta Curte de Casație și Justiție a României au analizat marți, 13 ianuarie 2026, măsurile preventive impuse inculpaților din dosarul Fabrica de moșteniri. În fața judecătorilor a ajuns și Joița Botezatu, notar public, care a fost întâmpinată de activistul Marian Ceaușescu.

Joița Botezatu

La Curtea Supremă s-a aflat și controversatul Marian Ceaușescu, care a luat-o la rost pe Joița Botezatu. Rudele femeii au devenit recalcitrante, în momentul în care au văzut că fostul notar este filmat. 

Video:

Procurorii Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism – Serviciul Teritorial Constanța au dispus, la data 8 iulie 2025, reținerea a 13 inculpați (5 bărbați și 8 femei, doi dintre aceștia având calitatea de notar public și respectiv de executor judecătoresc),  cercetați pentru săvârșirea infracțiunilor de trafic de persoane, constituirea unui grup infracțional organizat, abuz în serviciu, fals intelectual, fals în înscrisuri sub semnătură privată, uz de fals, mărturie mincinoasă și spălare a banilor.

Din probele administrate în cauza a rezultat că,  începând cu vara anului 2015, unul dintre inculpați (48 de ani) profitând de  vârsta și starea de vulnerabilitate a trei persoanei vătămate le-a recrutat, transportat și  adăpostit în imobile pe care acesta le deținea  în localitatea Oltina, menținându-le într-o  stare de aservire, în scopul obținerii unor foloase materiale injuste prin însușirea  drepturilor bănești cuvenite (pensie  și ajutor de deces ).  

Pe durata exploatării, persoanele vătămate, dintre care una preluată de la o coinculpată, au fost lipsite de hrană suficientă și adecvată, de tratament medical corespunzător afecțiunilor de care sufereau, precum și de îngrijirea și igiena necesare unor persoane aflate în imposibilitatea fizică și/sau psihică de a se îngriji singure.

În  cursul anului 2018,  același inculpat a inițiat și constituit împreună cu alți doi inculpați  (unul notar public  și celălalt executor judecătoresc) un grup infracțional organizat la care ulterior au aderat, pentru diferite perioade de timp și alți membri (printre care  un alt notar public),  în scopul de a dobândi, prin mijloace frauduloase, imobile aparținând unor persoane vulnerabile (vârstnici aflați în stadii avansate de degradare fizică și psihică ) și de a desfășura ulterior operațiuni menite să le asigure introducerea acestor bunuri în circuitul civil.

Astfel, în perioada 2018 – iulie 2025, inițiatorul grupării de criminalitate organizată în calitate de lider, acționând fie individual, fie cu sprijinul unor persoane (administratori de condominii sau președinți ai unor asociații de proprietari),  a identificat persoane aflate în situații vulnerabile (vârste foarte înaintate și/sau  sănătate precară), care dețineau în proprietate garsoniere sau apartamente situate în municipiul Constanța. Pentru fiecare caz în parte, a fost conceput un circuit complex de operațiuni juridice, preponderent fictive, prin care s-a urmărit și s-a realizat transferul dreptului de proprietate asupra acestor imobile de la persoanele îndreptățite (moștenitori legali) către membri ai grupării de criminalitate organizată.

Prin prisma calităților oficiale deținute, trei dintre inculpați au conferit actelor juridice încheiate aparența de legalitate necesară pentru a le face opozabile atât părților implicate, cât și terților. Această aparență a îngreunat considerabil demersurile persoanelor interesate de a obține anularea actelor respective în cadrul procedurilor judiciare (în special contestații la executare), inițiate pentru recuperarea imobilelor de care fuseseră deposedate în mod fraudulos.

Notarii publici care făceau parte din gruparea de criminalitate organizată

În scopul obținerii dreptului de proprietate asupra unor imobile, la instigarea liderului, notarii publici care făceau parte din gruparea de criminalitate organizată, Joița Botezatu ori Daniela Stamule, fie au falsificat acte autentice (procură specială, contract de împrumut), fie au derulat proceduri de succesiune testamentară, pe baza unor testamente false.

Prin aceste demersuri, s-a urmărit fie obținerea unui drept de creanță fictiv în favoarea unui membru al grupării (cu rol de persoană interpusă) și împotriva proprietarului de drept, care nu avea cunoștință despre existența unei astfel de obligații, fie transferul direct al dreptului de proprietate asupra imobilului către persoana interpusă, prin moștenire, cu nesocotirea existenței  succesorilor  legali.

O asemenea situație a fost înregistrată și în cazul uneia dintre victimele traficate de către liderul grupului infracțional organizat, care a fost deposedată de locuința sa, situată în municipiul Constanța.

În situația în care nu se obținea rezultatul dorit, gruparea de criminalitate organizată, prin intermediul unui alt inculpat, executor judecătoresc, demara proceduri de executare silită pe baza unor titluri executorii despre care acesta cunoștea că sunt false ( ex: contracte de împrumut întocmite cu date nereale) . În acest mod, executorul judecătoresc își  încălca în mod deliberat obligațiile profesionale, acționând cu rea-credință și contribuind la realizarea scopurilor ilicite ale grupării.

Ulterior, după ce inculpații deveneau proprietarii imobilelor, inclusiv prin mecanismul unor licitații organizate în cadrul executărilor silite, acestea erau vândute, unor cumpărători de bună credință, ori succesiv între membrii grupului, pentru disimularea modului fraudulos de dobândire.  În același scop  anumiți membrii  ai grupării de criminalitate organizată  și-au pus la dispoziție conturile bancare în care au fost transferate sumele de bani obținute din vânzarea imobilelor.