Adio chiriași fideli. De la 1 ianuarie, aceeași persoană nu poate fi cazată mai mult de 30 de zile pe an în același loc
Adio chiriași fideli. De la 1 ianuarie, aceeași persoană nu poate fi cazată mai mult de 30 de zile pe an în același loc
Facebook Instagram X Whatsapp Linkedin PinterestCurtea Constituțională a României a aprobat, in linii mari, pachetul 2 de măsuri fiscale, în ședința de luni, 20 octombrie. O singură prevedere a fost aruncată la coș – testarea la detectorul de minciuni angajaților ANAF și ai Autorității Vamale. Restul trece. Cu alte cuvinte, legea e vie, doar că trebuie curățată de acel paragraf „incomod”, iar apoi poate intra liniștită în vigoare. Printre modificările care ard cel mai tare se numără cele privind închirierea locuințelor în scop turistic. Persoanele fizice care închiriază camere prin Airbnb, Booking sau alte platforme online vor intra într-un nou regim fiscal. Nu mai e „turism în scop personal”, ci „închiriere pe termen scurt”. O schimbare de formulare care ascunde o restructurare fiscală profundă.
„Închirierea pe termen scurt” – capcana elegantă
De la 1 ianuarie, „pe termen scurt” va însemna că aceeași persoană nu poate fi cazată mai mult de 30 de zile pe an în același loc.
Adio chiriași fideli, bun venit turiști de weekend. Statul vrea să te oblige să joci după regulile lui, chiar dacă apartamentul e al tău.
Motivul oficial: simplificarea. În realitate, e o uniformizare forțată, o linie trasă peste micii proprietari care până acum jonglau cu normele de venit. Se elimină complicatul calcul al normei de venit în funcție de localitate – fie ea stațiune turistică, oraș port la Dunăre sau comună uitată de lume. În locul acestui sistem apare un model „mai simplu”, dar mai intruziv.
Calculul nou: cifre reci, bani fierbinți
De anul viitor, impozitul va fi calculat pe baza veniturilor brute minus o cotă forfetară de 30%. Teoretic, dacă încasezi 1000 de lei, statul consideră că 300 sunt cheltuieli și îți impozitează 700. Practic, plătești 10% impozit pe ce rămâne.
Platformele electronice – Airbnb, Booking & co – își vor lua comisioanele înainte ca statul să-și ia partea. Dar nu te bucura: comisioanele se scad doar formal. Statul știe exact cât încasezi, pentru că platformele transmit datele. Transparent, dar în favoarea cui?
Cautare pe platforma air bnb pentru cazare in perioada Craciunului
Fișa de ocupare a capacității de cazare rămâne obligatorie. Formularul acela birocratic care spune cine, când și cât a stat. Bineînțeles, pentru „siguranță fiscală”. În traducere liberă: un nou mod de a ține evidența oamenilor și banilor lor.
Cei care închiriază până la șapte camere vor plăti doar contribuția la sănătate, dar numai dacă venitul net depășește 6, 12 sau 24 de salarii minime. Pare rezonabil. Doar că, pentru cei cu opt camere sau mai multe, statul spune: „Bine ai venit în clubul PFA-urilor!” și le aplică aceleași contribuții sociale ca antreprenorilor.

Asta înseamnă că, pentru unii, turismul ocazional devine o afacere cu toate poverile fiscale aferente. Pensia și sănătatea se calculează procentual, iar plafonul de 72 de salarii minime pentru contribuția la sănătate se transformă într-o sabie deasupra oricărui investitor mic.
Legea nu lovește corporațiile din turism, ci tocmai pe cei care au crezut că-și pot folosi proprietatea pentru un venit suplimentar. Statul, prin această „simplificare”, își întinde brațele tot mai adânc în viața privată.
O lege „constituțională”, dar strâmbă moral
Faptul că CCR nu a găsit nimic neconstituțional în acest capitol nu înseamnă că măsura e dreaptă. Constituția vorbește despre dreptul la proprietate, dar interpretarea fiscală îl reduce la o glumă. Statul îți permite să deții, dar te taxează dacă îndrăznești să folosești.
În spatele jargonului tehnic – venituri brute, cote forfetare, contribuții minime – se ascunde o realitate crudă: fiscalizarea totală a vieții cotidiene. România transformă turistul de weekend într-o sursă de venit bugetar, iar proprietarul într-un contabil amator.

E doar începutul. După publicarea legii în Monitorul Oficial, aceste prevederi vor intra în vigoare fără întârziere. Poate printr-o ordonanță „de urgență”, că doar e tradiție. Graba nu e pentru a aduce claritate, ci pentru a aduce bani la buget.
Cei care speră că statul va simplifica birocrația se înșală. Statul român nu simplifică niciodată. Doar mută povara dintr-un tabel în altul. Dintr-un dosar în altul. Dintr-un buzunar în altul — al tău.
Până atunci, proprietarii de camere, apartamente și garsoniere vor aștepta încordați. Nu după turiști, ci după noua avalanșă de formulare, declarații și plăți online. Căci, în România, singura constantă este impozitul.
Video:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
12.2° Constanța 









.jpeg_t.jpeg)


.jpg_t.jpg)

.jpg_t.jpg)

.jpeg_t.jpeg)