Administrația Porturilor Maritime Constanța e aproape gata să cumpere portul moldovenesc de la Giurgiulești

România este foarte aproape de a prelua Portul Internațional Liber Giurgiulești din Republica Moldova. Achiziția ar urma să fie făcută prin Administrația Porturilor Maritime Constanța, companie controlată de stat. Miza este una mare, atât economic, cât și strategic. Dar dincolo de discursul oficial, tranzacția ridică întrebări legitime legate de preț și riscuri.

Portul Giurgiulesti din Republica Moldova

APM Constanța a depus o ofertă angajantă pentru cumpărarea companiei ICS Danube Logistics, operatorul portului Giurgiulești, deținut în prezent de BERD. Prețul propus este de aproximativ 62 de milioane de dolari. Pe lângă această sumă, APM s-a angajat să investească ulterior cel puțin 28 de milioane de dolari în dezvoltarea portului. Următorul pas este aprobarea tranzacției de către Adunarea Generală a Acționarilor.

Din punctul de vedere al securității naționale, autoritățile din Republica Moldova au aprobat investiția încă din luna iulie. Din punct de vedere economic, însă, lucrurile nu sunt atât de simple. Fondul Proprietatea, care deține 20% din acțiunile APM Constanța, a contestat decizia de aprobare a ofertei. Fondul spune că există riscuri serioase care nu sunt suficient reflectate în preț.

Datorita locatiei sale, Portul Giurgiulesti este un punct strategic de navigatie fluviala

Instanța a respins cererea Fondului Proprietatea de a suspenda efectele hotărârii AGA. Judecătorii au considerat că nu există o pagubă imediată, deoarece tranzacția nu este încă finalizată. Decizia nu înseamnă că achiziția este validată din punct de vedere economic. Ea permite doar continuarea procedurii.

Estimări optimiste, realitate schimbătoare

Una dintre principalele critici vizează modul în care a fost stabilit prețul de 62 de milioane de dolari. Fondul Proprietatea susține că evaluarea se bazează pe un scenariu prea optimist. Planul de afaceri al vânzătorului prevede o creștere cu 80% a volumelor de marfă procesate până în 2030. Această creștere ar urma să vină în special din dublarea transporturilor de cereale.

Problema este că, în ultimul an, volumele din porturile dunărene au scăzut. Fluxurile de marfă din Ucraina s-au redus semnificativ, iar acest lucru a afectat inclusiv Portul Giurgiulești. Trecerea rapidă de la scădere la o creștere masivă nu este clar explicată. Aici apare prima fisură între proiecții și realitate.

Un alt punct sensibil este marja de profit estimată. Planul financiar presupune o marjă EBITDA de peste 60% pe termen lung. Este un nivel mai mare cu peste 10% față de cel obținut în 2024. Cu alte cuvinte, se pleacă de la ideea că anii cei mai buni vor deveni regula, nu excepția.

Fondul Proprietatea mai spune că nu există o analiză clară care să arate cum va aduce această achiziție beneficii concrete pentru APM Constanța. Deși consultantul PwC a fost implicat în tranzacție, criticii spun că ipotezele din planul de afaceri nu sunt validate suficient. Argumentele strategice sunt prezentate mai degrabă ca promisiuni decât ca rezultate măsurabile.

APM Constanța respinge aceste acuzații. Compania susține că oferta a fost negociată intens și că investiția este una avantajoasă pentru statul român. Reprezentanții APM spun că achiziția va aduce profituri mai mari și dividende mai consistente în viitor. Finanțarea ar urma să fie făcută din fonduri proprii și din capitalizări aprobate de stat.

Riscuri cunoscute, asumate în contract

Fondul Proprietatea atrage atenția și asupra unor riscuri concrete. Dreptul de administrare și facilitățile fiscale ale portului expiră în 2030. Există sechestre pe unele active, litigii privind proprietatea și posibile probleme de mediu. Toate acestea pot genera costuri suplimentare importante.

Infrastructura Portului Giurgiulesti

APM Constanța afirmă că aceste riscuri au fost luate în calcul. Contractul prevede condiții clare înainte de semnare și sume care pot fi reținute din preț dacă anumite probleme nu sunt rezolvate. În cazul aderării Republicii Moldova la Uniunea Europeană, impactul financiar a fost inclus prin ajustări de preț. Din punct de vedere tehnic, tranzacția este construită cu plase de siguranță.

Cu toate acestea, Portul Giurgiulești rămâne un activ cu avantaje limitate în timp. După 2030, regulile fiscale și juridice se pot schimba semnificativ. Orice evaluare care mizează pe stabilitate pe termen lung presupune un pariu. Iar pariurile, chiar și cele strategice, pot fi câștigate sau pierdute.

Concluzia nu este totusi una chiar atat de clară. Administrația Porturilor Maritime Constanța vrea să își extindă influența și rolul regional. Fondul Proprietatea cere mai multă prudență și rigoare financiară. Ambele poziții sunt legitime. La final, achiziția Portului Giurgiulești va fi judecată nu după intenții, ci după rezultate și costuri reale.