Afacerile cu eoliene de 6 miliarde de euro vor fi coordonate de o nouă instituție, la Constanța

Guvernul a decis în ultimele zile ale anului 2023 înființarea unei noi instituții de stat în Constanța, care va reglementa investiții de 6 miliarde de euro în energia eoliană din Marea Neagră. Practic, este vorba despre mai vechea ACROPO, responsabilă până acum doar de operațiunile petroliere offshore, care se va reorganiza din temelii, sub o nouă denumire, ACROO. În prezent, ACROPO este o structură parazitară a bugetului de stat, cu venituri de 12,6 milioane de lei pentru anul 2023, din care 9,8 milioane de lei s-au dus pentru salariile celor 100 de angajați. Autoritatea este condusă de un liberal, patron gorjean de pensiune care a terminat facultatea de la 36 de ani, alături de o pesedistă, fermieră din Maramureș ajunsă polițistă locală în București.

Robert Ciocioi

Guvernul a aprobat pe 21 decembrie 2023 Legea privind energia eoliană offshore , prin care România va trebui să reglementeze până în 2035 investiții estimate la 6 miliarde de euro pentru dezvoltarea unor capacități totale de până 3 GW (3.000 MW) de energie eoliană offline. Potrivit unui raport al Băncii Mondiale, România are un potențial de energie eoliană offshore de 76 GW (76.000 MW).
Conform noii legi, Ministerul Energiei va avea calitatea de autoritate concedentă a perimetrelor eoliene offshore, iar de autorizații și monitorizarea exploatărilor se va ocupa Autoritatea Competentă de Reglementare a Operațiunilor Petroliere Offshore la Marea Neagră (ACROPO), care va deveni Autoritatea Competentă de Reglementare a Operațiunilor Offshore (ACROO).

Ancuța Felicia Dunca

”Urmare adoptării acestui proiect de lege care va asigura cadrul primar, vor avea loc reforme instituționale la nivelul Ministerului Energiei și a Autorității Competente pentru Reglementare Operatiunilor Petroliere Offshore, în vederea implementării noilor sarcini specifice domeniului eolian offshore și, până la data de 30 iunie 2025, vor fi elaborate și promovate reglementările specifice menționate în proiectul de lege, în baza unui studiu pe care Ministerul Energiei îl va lansa în termen de 3 luni de la intrarea în vigoare a legii. Prin efectul legii, Autoritatea Competentă de Reglementare a Operațiunilor Petroliere Offshore se reorganizează în termen de 90 de zile de la intrarea în vigoare a legii, prin hotărârea Guvernului, sub denumirea de Autoritatea Competentă de Reglementare a Operațiunilor Offshore”- se arată în expunerea de motive a Legii privind energia eoliană offshore aprobată de Guvern.
Potrivit aceluiași text de lege, ”Chiar și în lipsa unui cadru normativ în acest domeniu și, implicit, în lipsa unei posibilități reale de a investi în acest domeniu, unii investitori în domeniul energiei regenerabile, străini și autohtoni, și-au anunțat deja intenția de a dezvolta proiecte eoliene offshore în Marea Neagră. Potențialul de energie eoliană offshore al României, astfel cum este acesta evaluat pe baza estimărilor Băncii Mondiale, denumită în continuare BM, prezintă o capacitate teoretică de 76GW, 22GW sub formă de turbine fixe și 54GW sub formă de turbine plutitoare. Din punctul de vedere al raportului costbeneficiu, primele turbine care ar trebui instalate sunt cele fixe”.

Cu ce se va ocupa ACROO

Iată însă și cu ce se va ocupa ACROO, noua instituție care va superviza afaceri eoliene offshore de 6 miliarde de euro în următorii ani.
”Prin efectul legii, Autoritatea Competentă de Reglementare a Operațiunilor Petroliere Offshore la Marea Neagră - ACROPO se reorganizează sub denumirea de Autoritatea Competentă de Reglementare a Operațiunilor Offshore - ACROO, dobândind următoarele atribuții și competențe:
- emite aprobarea de dezvoltare care ține loc de autorizație de construire/desființare pentru centralele electrice eoliene offshore în cadrul perimetrelor concesionate, cu respectarea condițiilor și termenelor stabilite prin ordine emise de către președinte;
- monitorizează și controlează respectarea de către concesionar a normelor şi instrucţiunilor din domeniul de activitate şi dispune măsuri pentru respectarea acestora;
- împreună cu autoritățile competente în domeniul protecției mediului, urmăreşte aplicarea măsurilor stabilite pentru protecţia zonei maritime de suprafață şi de adâncime în cursul operaţiunilor de construire/dezafectare și pe toată durata de funcționare a centralelor electrice eoliene offshore;
- constată executarea de activităţi fără aprobare de dezvoltare/desființare şi aplică sancțiunile conform prezentei legi;
- emite acte normative, norme și instrucțiuni cu caracter obligatoriu privind siguranţa operaţională în activitățile de explorare, precum și în cele de construcție şi exploatare a centralelor eoliene offshore ţinând cont de legislația în vigoare privind securitatea și sănătatea şi siguranţa şi monitorizează aplicarea corectă a acestora;
- notifică Comitetul de amenajare a spațiului maritim cu privire la centralele electrice eoliene pentru care se propune emiterea aprobării de dezvoltare;
- transmite secretariatului Comitetului de amenajare a spațiului maritim, asigurat de Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației, informațiile și datele geospațiale privind centralele electrice eoliene pentru care s-a emis aprobarea de dezvoltare.
Prin promovarea proiectului de Lege privind energia eoliană offshore, România își va menține și consolida poziția de producător important de energie în regiune și va avea un rol activ și însemnat în tranziția spre energie curată la nivelul Uniunii Europene”.
Toate acest planuri ambițioase ale Guvernului se află acum în mâinile unui patron de pensiune gorjean care a terminat o facultate la 36 de ani și a unei fermiere din Maramureș ajunsă polițistă locală în București. Vorbim despre președintele ACROPO, liberalul Robert Eugen Ciocioi, respectiv vicepreședintele ACROPO, pesedista Felicia Ancuța Dunca.
Este puțin probabil ca cele două personaje să rămână și în conducerea noii instituții ACROO, exceptând varianta în care Guvernul Ciolacu insistă doar să se facă de râs, iar România nu dă doi bani pe energia sa eoliană offshore de la Marea Neagră și viitorul său ca stat suveran.

Eoliene

”Experții” care coordonează operațiunile offshore ale României

Replica a prezentat în mod repetat situația revoltătoare de la ACROPO, o instituție a statului care, teoretic, trebuie să managerieze o activitate vitală pentru România. Cei doi șefi nu doar că nu au niciun fel de experiență în domeniul energiei, dar, într-o societate normală, ar întâmpina probleme serioase chiar și pentru angajarea într-o mică afacere de cartier.
Liberalul Ciocioi a fost numit la șefia ACROPO încă din august 2020, când era instalat pe funcția de vicepreședinte de către premierul de atunci Ludovic Orban, pentru ca în august 2022 să avansat la gradul de președinte al autorității, prin semnătura primului ministru Nicolae Ciucă.   
Robert Ciocioi a fost șomer 11 ani înainte să fie propulsat de liderul liberal și fost ministru Dan Vâlceanu la conducerea ACROPO. Vicepreședinte al PNL Gorj, Ciocioi are o firmă de mobilă cu afaceri zero și o pensiune la Runca netrecută în declarația de avere, iar la studii se poate lăuda cu o facultate din Târgu Jiu absolvită în 2016, la vârsta de 36 de ani.
Felicia Ancuța Dunca este o fermieră maramureșeană din satul Glod, comuna Strâmtura, ajunsă polițistă locală la Sectorul 1 și consilieră a fostului primar și actual deputat PSD Daniel Tudorache. Până să fie numită vicepreședinte ACROPO, în august 2022, cu semnătura premierului liberal Nicolae Ciucă, pesedista Ancuța din Glod a mai fost vânzătoare de haine și a obținut o licență (în 2015) și două mastere (în 2019) la Universitatea Dimitrie Cantemir.   
Ciocioi și Dunca de mai sus trebuie să reglementeze acum, pe lângă operațiunile petroliere offhore, și pe cele eoliene de la Marea Neagră. Afaceri de multe miliarde de euro, de care depinde securitatea energetică a României pentru următorii ani.

Venituri

Venituri proprii de 3,1 milioane lei și cheltuieli de 12 milioane lei  

Potrivit ultimelor documente publicate de ACROPO, autoritatea din Constanța avea la sfârșitul anului 2023 un număr de fix 100 de angajați și un buget de 12.601.000 lei, din care 8.570.000 lei subvenții de la bugetul de stat.
Din toți acești bani tocați de ACROPO, 12.015.000 lei au reprezentat cheltuielile curente, iar de aici 9.809.000 lei cheltuieli de personal, din care 9.308.000 lei cheltuieli salariale în bani, iar restul în natură (locuințe de serviciu, vouchere de vacanță și alte contribuții). Interesante sunt cheltuielile pentru chirie ale autorității (601.000 lei, adică peste 50.000 lei pe lună), precum și suma de 666.000 lei trecută la categoria alte cheltuieli.
ACROPO avea estimate pentru anul 2023 venituri proprii din prestări servicii de 3.164.000 lei.