Agenţia Naţională Antidrog se desființează... că tot s-a umplut țara de drogați și traficanți!

Agenţia Naţională Antidrog (ANA), aflată în subordinea MAI, va fi înlocuită cu Agenţia Naţională pentru Coordonare şi Politici în Domeniul Drogurilor şi Adicţiilor, care se va afla în subordinea premierului, din 12 martie 2025. Reporterii Replica au vorbit cu fostul director al Centrului Regional de Prevenire, Evaluare și Consiliere Antidrog Constanța, Marius Oprișan, despre istoricul agenției, dar și ce efecte va avea această schimbare.

Angajați ANA

Agenţia Naţională Antidrog a luat fiinţă în anul 2002, prin instituționalizarea cadrului de lucru al Comisiei Interministeriale Antidrog. Astfel, a fost creată o structură guvernamentală modernă, în acord cu cerințele europene în domeniu, capabilă să definească obiectivele politicii antidrog, să atragă resurse şi să conlucreze cu toate structurile implicate în gestionarea fenomenului. În ultimii ani, Strategia Națională Antidrog a stabilit obiective precum reducerea cererii și ofertei de droguri și îmbunătățirea capacităților operaționale. Cu toate acestea, strategia este mai mult un document programatic, iar specialiștii subliniază că lipsesc acțiuni concrete și fonduri reale pentru implementarea acesteia. Cel mai probabil, din această cauză ANA va fi desființată.

Marius Opirșan

Pentru început, Marius Oprișan a făcut un scurt istoric al agenției: „Aș vrea să povestesc pe scurt despre istoricul Agenției Naționale Antidrog. Până în 2002, la nivelul Guvernului, exista o comisie interministerială de combatere a drogurilor, care era sub coordonarea Secretariatului General al Guvernului, exact acolo unde va fi înființată acum noua structură. În teritoriu, la nivelul prefecturilor, exista o comisie similară. La noi, în județ, aceasta era coordonată de Sorin Petrescu, șeful compartimentului de Prevenire din cadrul Inspectoratului Județean de Poliție. Din această comisie făceau parte, pe lângă poliție, reprezentanți ai Inspectoratului Școlar, Direcției de Sănătate Publică, DGASPC și Direcției de Sport și Tineret. Însă, în ciuda implicării multor instituții, activitatea comisiei nu era eficientă și nu se desfășurau activități concrete. Prin urmare, la sfârșitul anului 2002, s-a înființat Agenția Națională Antidrog, sub coordonarea generalului Pavel Abraham.“

Centrul regional din Constanța a fost înființat în 2005

Oprișan a vorbit și despre centrele de la Constanța și Tulcea: „Centrele regionale din Constanța și Tulcea au fost înființate în 2005, în aprilie în Constanța și în septembrie în Tulcea. Aceste centre aveau două componente importante: prevenirea și asistența pentru tratamentul consumatorilor de droguri. Partea de terapie era ambulatorie, gratuită și confidențială, iar consumatorii nu aveau nevoie de asigurare de sănătate pentru a beneficia de servicii. Unii consumatori se prezentau de bună voie la centre, iar alții erau trimiși de familii sau de alte instituții. Echipele multidisciplinare le ofereau servicii adecvate. Mă întreb acum, în contextul în care această componentă de tratament a fost mutată la spitale, mai pot beneficia consumatorii de droguri de terapie, având în vedere că aceștia nu au asigurare de sănătate? De exemplu, cei care ajungeau la secțiile de urgență din spitale și aveau complicații psihiatrice din cauza consumului de droguri, nu puteau fi trimiși la secția de psihiatrie fără asigurare de sănătate.“

Cine va mai desfășura activități de prevenire în școli sau la festivaluri? Cine va informa șoferii prin testările antidrog?

Un alt aspect la care a făcut referire fostul șef al agenției a fost componenta de prevenire: „Un alt aspect important este componenta de prevenire. De-a lungul timpului, specialiștii din agenție au desfășurat activități de prevenire continuu în școli, universități, în familii și comunități. Aceste activități nu erau doar sporadice, ci se desfășurau zilnic. În schimb, noua structură, care aparține acum Spitalului Județean, nu pare să aibă atribuții în domeniul prevenirii. Voi cum credeți că va funcționa acest lucru? Cine va mai desfășura activități de prevenire în școli sau la festivaluri? Cine va informa șoferii prin testările antidrog, așa cum făceam noi? De asemenea, specialiștii agenției au oferit formare pentru personalul din DGASPC, Direcția de Sănătate Publică și chiar psihologi școlari. Mă gândeam că poate ar fi avut sens să integrăm componenta de prevenire în cadrul IPJ Constanța, având în vedere că aceiași specialiști se ocupau de activitățile de prevenire. Acum, aceștia au fost mutați pe funcții operative, ceea ce nu cred că este benefic.“

În privința desființării ANA, Oprișan nu vede această decizie ca pe un lucru bun: „ANA a fost desființată și în 2009, în timpul unui scandal legat de magazinele Spice Shop, iar ulterior a fost reînființată. De asemenea, în 2011, după o perioadă în care agenția a fost desființată, s-a reînființat din nou din cauza lipsei de eficiență. Cu părere de rău, eu nu sunt de acord cu această desființare. Agenția Națională Antidrog a avut specialiști de valoare și, în ciuda subfinanțării, activitățile de prevenire aveau continuitate. De exemplu, nu aveam mașini sau dotări corespunzătoare, iar personalul era insuficient pentru a desfășura activități serioase. Mai ales în ceea ce privește dotările, am avut mult de suferit. În perioada lui Carmen Dan, de exemplu, aveam o Dacie veche din 2004, iar abia în 2019 am primit mașini noi. Lipsa de personal și de dotări era un impediment major. În loc să angajăm mai mulți specialiști pentru a desfășura activități de prevenire, s-au făcut reduceri de personal, iar agenția nu a fost sprijinită suficient. În ciuda acestor greutăți, activitățile agenției erau esențiale. Se vorbește acum despre înăsprirea pedepselor pentru consumul de droguri, dar nu aceasta este soluția. Este important să continuăm să investim în prevenire și tratament. Dacă nu există finanțare și personal suficient, rezultatele vor fi slabe, indiferent de măsurile punitive.“

Agenția Națională Antidrog mănâncă bani, dar nu face nimic

Agenția Națională Antidrog (ANA) se evidențiază, însă nu pentru rezultate vizibile în combaterea consumului de droguri, ci pentru salariul impresionant al directoarei sale, Ramona Dabija, care câștigă anual 117.698 de lei, echivalentul a 10.000 de lei pe an. În timp ce numărul tinerilor care se confruntă cu dependența de substanțe este în creștere, iar programele de prevenție sunt subfinanțate sau pur și simplu inexistente, veniturile directoarei par să arate că „lipsa de fonduri“ e valabilă doar pentru activitățile de teren.

Ramona Dabija

Parcursul profesional al Ramonei Dabija

Ramona Dabija, actualul director al Agenției Naționale Antidrog (ANA), a parcurs un traseu profesional vast în structurile de poliție, unde a ocupat poziții variate de-a lungul ultimelor două decenii. În prezent, ea gestionează Agenția Națională Antidrog, o instituție adesea criticată pentru lipsa unor măsuri eficiente în prevenirea și combaterea consumului de droguri. Cu un salariu anual de 117.698 lei, Dabija se află într-un punct de interes public, având în vedere că alocările bugetare ale ANA par să fie direcționate mai degrabă către salariile funcțiilor înalte decât spre programe de prevenire sau centre de reabilitare pentru tineri și consumatori vulnerabili.

Declarație de avere Ramona Dabija

Rămâne de văzut ce se va întâmpla în continuare, atât cu prevenirea consumului de droguri cât și cu Ramona Dabija.