Agorafobia sau teama de spațiile largi și aglomerate

Agorafobia este un tip de tulburare de anxietate, care îi determina pe unii oameni să evite locurile și situațiile care i-ar putea face să se simtă prinși că într-o capcană, fără scăpare, neajutorați, panicați, stânjeniți sau înfricoșați.

Sursă foto: Shutterstock

Persoanele care suferă de agorafobie au adeseori simptomele unui atac de panică, precum bătăile rapide ale inimii și greață, mai ales când se află într-o situație stresantă. Totodată, pacienții au aceste simptome înainte de a intră într-o situație față de care simt o frică profundă (au oroare de acea situație).

În unele cazuri, agorafobia poate fi atât de gravă, încât persoanele evita să facă unele activități "banale", de zi cu zi, cum ar fi să meargă la banca sau la supermarket, la piață sau la chioșcul de ziare, și preferă să rămână în locuința mare parte din zi, scrie doc.ro.

Există și adulți care suferă de o formă severă de agorafobie, iar când tulburarea această este mai avansată, ea poate cauza multe neplăceri. Persoanele care se tem de spațiile largi și aglomerate realizează adeseori că frică lor este una irațională, însă nu pot face nimic în această privința. Frică irațională de spațiile deschise, în care se află mulți oameni, îi afectează pe acești indivizi, intervine în relațiile interpersonale, le afectează performanțele la locul de muncă și la școală/facultate.

Ce simptome are agorafobia?

Persoanele cărora le este frică de spații largi și/sau aglomerate au anumite manifestări sau simptome:

le este frică să își părăsească locuința pe perioade mai lungi de timp

le este frică să fie singure într-o situație socială

sunt anxioase sau agitate

sunt detașate sau înstrăinate de alți oameni

le este frică să se afle în locuri din care le-ar fi dificil să scape, precum o mașînă sau liftul

le este frică să piardă controlul într-un loc public.

De multe ori, agorafobia coincide cu atacurile de panică, o serie de simptome care apar uneori la persoanele cu tulburări de anxietate.

Atacurile de panică se pot manifestă prin:

• durere în piept

• ritmul cardiac sporit

• dificultate în respirație

• amețeală

• tremur

• senzația că se îneacă

• transpirații

• bufeuri

• frisoane

• greață

• diaree

• amorțeală

• furnicături.

Cauzele agorafobiei

Specialiștii spun că nu se cunoaște cauza exactă a agorafobiei, însă există câțiva factori despre care se știe că pot crește riscul de a dezvoltă această frică irațională de spațîi largi și aglomerate. Iată care sunt factorii de risc ai agorafobiei:

depresia este un factor important

alte fobii - claustrofobia sau fobia socială

alte tipuri de tulburări de anxietate - de exemplu, tulburarea obsesiv-compulsivă (TOC)

istoricul de abuz fizic sau abuz sexual

o problema de tipul abuzului de substanțe

în familie au existat persoane cu agorafobie.

Diagnosticarea agorafobiei

Această teamă irațională de spațîi largi și aglomerate este diagnosticată pe baza semnelor și simptomelor. Pentru că o persoană să fie diagnosticată cu agorafobie, simptomele acesteia trebuie să întrunească anumite criterii enumerate în manualul de diagnostic și statistică a tulburărilor mentale (DSM), un manual al Asociației Americane de Psihiatrie, folosit adeseori de specialiști pentru a diagnostica afecțiunile mintale.

O persoană NU va fi diagnosticată cu agorafobie dacă simptomele ei sunt cauzate de o altă afecțiune.

Ce tratamente există pentru agorafobie?

Există tratamente diferite pentru agorafobie, iar pacientul diagnosticat cu această frică irațională va avea nevoie de mai multe metode de tratament:

Terapie - pacientului i se pot recomandă mai multe tipuri de terapii, cum ar fi:

psihoterapia (implică întâlnirea cu un terapeut, în mod regulat, cu care pacientul discuta despre fricile sale și despre orice probleme care contribuie la temerile sale);

terapia cognitiv-comportamentală (este cea mai comună formă de psihoterapie folosită pentru a trata pacienții cu agorafobie; ea îi ajută să înțeleagă sentimentele distorsionate și percepțiile asociate cu agorafobia);

terapiile prin expunere la fobia specifică (îi pot ajută pe oameni să își depășească fricile - în acest tip de terapie, pacientul este expus treptat, cu blândețe, la situațiile sau locurile de care se teme).

Medicamente - anumite medicamente prescrise de medic pot ajută la calmarea simptomelor atacurilor de panică sau simptomelor agorafobiei. Printre aceste medicamente se numără: inhibitorii selectivi ai recaptării serotoninei (ISRS); inhibitorii selectivi ai recaptarii norepinefrinei (SNRI) și serotoninei; antidepresive triciclice; medicamentele anxiolitice.

Pacientul își schimbă stilul de viață - schimbările făcute în stilul de viață nu tratează neapărat agorafobia, însă ele pot reduce anxietatea de zi cu zi. Sunt recomandate exercițiile făcute cu regularitate, o dietă sănătoasă (bogată în cereale integrale, legume, proteine slabe), practicarea meditației sau exercițiilor de respirație profundă (pentru a reduce anxietatea și pentru a întârzia debutul atacurilor de panică).

Cu tratamentul inițiat precoce, pentru anxietate sau atacuri de panică, pacientul cu agorafobie va fi ajutat să își țină simptomele sub control. Dacă suspectezi că ai agorafobie și ți-e teamă să fii prins într-un loc de unde nu poți "scapă" (mallul, avionul, trenul, teatrul, cinematograful etc.), nu ezită să ceri ajutorul unui specialist în tulburări de anxietate.