Alegeri prezidențiale și parlamentare cu miză majoră în Bosnia, care pot influența drumul țării spre UE

Bosniacii votează duminică în alegeri care ar putea afecta candidatura țării lor la aderarea la Uniunea Europeană și influența pe care Statele Unite și Rusia încearcă să o exercite asupra micii țări balcanice, potrivit Reuters.

Alegătorii sunt chemați să voteze pentru președinția tripartită a Bosniei și Herțegovinei, un organ colectiv format dintr-un reprezentant bosniac, unul sârb și unul croat, pentru Parlamentul național, precum și pentru legislativele regionale din cele două entități ale țării, Republika Srpska și Federația Bosniei și Herțegovinei.

Unele secții de votare au fost închise temporar din cauza unor probleme la sistemul electronic de vot, a declarat jurnaliștilor, la Sarajevo, șeful Comisiei Electorale Centrale a Bosniei, Jovan Kalaba. Comisia a redesenat buletinele de vot și a introdus un nou sistem biometric de identificare a alegătorilor și scanere electronice despre care a spus că au scopul de a limita fraudele electorale.

Frustrarea alegătorilor a crescut pe fondul încetinirii economice, al ritmului lent al negocierilor pentru aderarea la UE și al unei crize politice persistente, în care partidele dominante pe criterii etnice din cele două entități au blocat în mod repetat deciziile unui guvern central slab, care le reunește.

Bosnia, care s-a străduit să se redreseze după războiul sângeros din 1992-1995, a obținut statutul de țară candidată la UE în decembrie 2022 și undă verde pentru deschiderea negocierilor de aderare în 2024. Negocierile propriu-zise nu au început deoarece liderii politici interni nu au adoptat încă cerințe esențiale, precum consolidarea controlului judiciar și adoptarea unor legi anticorupție.

Războiul din Bosnia s-a încheiat în 1995 prin acordul de pace de la Dayton, negociat cu medierea SUA, care a lăsat țara împărțită de-a lungul liniilor etnice în Republika Srpska, dominată de sârbi, și Federația Bosniaco-Croată, unite prin guvernul central și președinția tripartită.

Mulți alegători din țara cu 3,4 milioane de locuitori spun că vor să depășească retorica dezbinatoare, însă politica pare blocată.

Alegerile pun față în față partidele rivale pe criterii etnice: SDA, formațiunea bosniacă, SNSD, formațiunea sârbă, și HDZ BiH, formațiunea croată, și coaliții de opoziție multietnice conduse de Partidul Social Democrat.

Potrivit platformei de monitorizare Poliwave, SDA are un avans național strâns, cu 21,4%, urmată de SDP, cu 16,7%. În Republika Srpska, SNSD, partidul condus de liderul separatist Milorad Dodik, care dorește relații strânse cu Serbia și Rusia și este în conflict cu guvernul de la Sarajevo, conduce cu 34,2%.

„Noi... îi alegem pe cei care pot gestiona anumite procese, pot construi societatea și pot face ca Republika Srpska să fie pașnică și stabilă”, a declarat Zeljka Cvijanovic, candidata SNSD care urmărește obținerea unui al doilea mandat în președinția tripartită.

Dacă partidele bazate pe criterii etnice vor câștiga și își vor continua disputele în cadrul guvernului central, organismul care ar urma în cele din urmă să adere oficial la UE, este probabil ca progresul în procesul de aderare să stagneze și mai mult.

Scrutinul vine în contextul în care UE încearcă să își extindă numărul de membri în Balcani, inclusiv în Bosnia, însă Rusia încetinește acest proces, menținându-și sprijinul pentru Republika Srpska.

SUA au încercat, de asemenea, să își exercite influența și doresc să promoveze un proiect de conductă în valoare de 1,5 miliarde de dolari pentru importul de gaze naturale lichefiate din SUA, derulat de o companie care are legături cu administrația Trump, însă UE a avertizat că alegerea companiei nu a fost suficient de transparentă din punct de vedere concurențial.

Washingtonul s-a confruntat, de asemenea, cu Bruxellesul în privința rolului Înaltului Reprezentant internațional, care, în baza prevederilor acordului de la Dayton, aplică legile, citează antena3.ro.