Aliaţii pentru dezvoltarea economică susţin crearea de campioni regionali
Aliaţii pentru dezvoltarea economică susţin crearea de campioni regionali
Facebook Instagram X Whatsapp Linkedin Pinterest„Îmi doresc să am alături un fond de investiţii care chiar să mă sprijine în dezvoltarea externă, nu să merg eu să <<orbecăi>>, aşa cum am făcut până acum. Am nevoie de cineva care are contacte, care are cunoştinţe de piaţă, care are experienţă. Bani găsesc pentru expansiune, toate celelalte sunt dificil de obţinut”, spune un antreprenor local care a testat expansiunea dincolo de graniţă, dar care consideră că este un proces complex şi de durată.
Afirmaţia sa vine în contextul în care pe piaţa locală de M&A numărul fondurilor de investiţii a crescut şi continuă să crească. E vorba atât de nume internaţionale (mai ales regionale), dar şi de nume autohtone, fonduri create de executivi locali cu experienţă în domeniu sau pe pieţele externe. Ce au în comun toate aceste fonduri indiferent de provenienţa lor? Toate vorbesc despre dorinţa de a transforma firmele pe care le preiau în campioni naţionali, iar mai departe regionali ori chiar europeni. Până acum, prea puţine mutări au avut loc dincolo de graniţele ţării în rândul companiilor care au în acţionariat un fond de investiţii. Totuşi, câteva exemple există, de la EMI (inginerie end-to-end în domeniul uşilor metalice) la Green Group (reciclare) şi de la DocProcess (tehnologie) la Bico (plasă din fibră de sticlă).
Şi, în următorii ani, numărul unor astfel de mutări ar urma să crească dat fiind că au loc mai multe evenimente simultan. Pe de-o parte, o serie de afaceri locale dezvoltate în ultimii 10-20 de ani ajung la maturitate şi sunt gata să „cucerească lumea”. Pe de alta, o serie de noi fonduri de investiţii ies la shopping de IMM-uri româneşti. Nu în ultimul rând, toate acestea sunt susţinute de un buget de 400 mil. euro de la Guvernul României, prin PNRR.
Peste 40 de fonduri de private equity şi venture capital au aplicat pentru a primi bani din acest buget alocat de Guvernul României în vederea dezvoltării pieţei locale de M&A şi, ulterior, în lanţ, a afacerilor autohtone mici şi mijlocii. Dintre aceste propuneri, 11 au fost deja analizate şi aprobate, aceşti investitori financiari primind mai bine de jumătate din suma totală.
Apelul pentru selecţia intermediarilor financiari a fost lansat în august 2022, iar sumele urmează a fi împărţite între beneficiari până la jumătatea lui 2026. Estimarea este că circa 20 de fonduri vor accesa aceşti bani. Iar ce e important de menţionat e că bugetul de 400 mil. euro reprezintă doar o parte din banii pe care aceste fonduri le vor avea pentru achiziţii. Conform documentelor publicate când a făcut apelul către fonduri, e nevoie ca 30% din suma totală strânsă de un fond să vină de la investitori privaţi. Alte 20% trebuie să vină de la investitori instituţionali, autorităţile acordând maximum 50% din suma totală din banii din PNRR.
Asta înseamnă că bugetele totale pot urca chiar spre 1 mld. euro
Sumele oferite de autorităţi din PNRR ar urma să fie investite în companii din România, chiar dacă fondurile vor aloca bani şi către firme din alte ţări. Astfel, fiecare beneficiar se va obliga, inclusiv în cazul în care fondul (existent sau propus) acoperă ca strategie mai multe ţări, să investească în România cel puţin echivalentul sumei angajate în fondul respectiv din Recovery Equity Fundv (PNRR). Iar mai departe, aceste companii româneşti pot investi, cu un fond alături, şi în străinătate.
Mulţi investitori financiari spun că se uită în piaţă activ, ba chiar că negociază cu potenţiale ţinte - discuţiile fiind mai mult sau mai puţin avansate. Însă, momentan, nu au fost anunţate public prea multe dealuri. Totuşi e important de menţionat că în România fondurile de private equity au fost şi continuă să fie actori secundari, astfel că aceşti investitori sunt responsabili de doar 10-15% din numărul de acorduri de M&A dintr-un an, în timp ce diferenţa este acoperită de strategici. Însă, ponderea este aşteptată să crească, dat fiind că România este codaşă şi când vine vorba de raportul dintre investiţiile făcute de fonduri şi PIB (0,04% în 2023 versus 0,4% în Europa în ansamblul său, conform Invest Europe, asociaţia europeană a investitorilor financiari).
Economia locală creşte, la fel şi mediul de business şi puterea de cumpărare, aşa că România începe să fie din ce în ce mai prezentă pe harta fondurilor de private equity.
Rudi Vizental, CEO al Roca Investments:
Modul nostru de acţiune se bazează pe trei niveluri interconectate – mindset, strategie şi execuţie operaţională. Astfel, gândire corectă, urmată de un plan solid şi de o implementare eficientă.
Începem cu nivelul mentalităţii, deoarece schimbarea debutează aici. Într-o economie fragmentată, reticentă la extindere internaţională, promovăm dezvoltarea externă ca o necesitate în contextul economic global actual. Din acest motiv, am întărit echipele de management cu specialişti cu experienţă şi cu un puternic apetit pentru scalare.
Al doilea nivel, cel strategic, include dezvoltarea de planuri pe 3-5 ani, care urmăresc extinderea produselor, diversificarea canalelor de vânzare şi accelerarea digitalizării şi retehnologizării.
În plan operaţional, am continuat achiziţiile de companii, preluând integral Workshop şi demarând fuziunea cu Eco Euro Doors. Această fuziune va crea cel mai mare producător de uşi din România, pregătit atât pentru piaţa internă, cât şi pentru export. Evolor a deschis o nouă capacitate de producţie într-o fabrică la cele mai înalte standarde. Am pus în funcţiune linii noi de fabricaţie la Electroplast, Dial şi CAHM, iar Bico şi-a dublat capacitatea de producţie din Lituania.”
Şerban Roman, cofondator Booster Capital:
Când vorbim despre expansiunea regională a companiilor antreprenoriale, fondurile de investiţii pot avea o contribuţie majoră în nişte zone care pentru antreprenor sunt noi, dar care fac parte din munca de zi cu zi a unui fond.
Aş începe cu vederea de ansamblu şi cu capacitatea de analiză a pieţelor şi a competiţiei, cu abilitatea de a crea contacte, de a atrage experţi în domeniile de interes, de a găsi parteneriate strategice potrivite pentru expansiunea în ţara respectivă. Aceştia sunt paşi importanţi de parcurs înainte de a lua decizia de a intra într-o ţară nouă şi de a alege care este acea ţară.
Apoi, când vine vorba de finanţarea expansiunii, fie că vorbim despre o finanţare bancară fie de o finanţare prin equity, ambele sunt procese foarte familiare pentru un fond. Oportunitatea de a accelera expansiunea printr-o achiziţie într-o altă ţară va fi pusă şi ea în discuţie, iar dacă se dovedeşte un scenariu posibil, acesta va fi pus în operă cu ajutorul fondului, care face constant proiecte de M&A şi apoi contribuie la integrarea lor. Şi, nu în ultimul rând, prin intrarea într-un parteneriat cu un fond, antreprenorul diminuează riscul personal, împărţind riscul execuţiei acestei expansiuni internaţionale – dar şi beneficiile – cu noul partener.
Sunt multe oportunităţi interesante pentru companiile româneşti în jocul european. Avem competenţe foarte bune, avem costul salarial relativ scăzut (comparat cu regiunea) şi avem o poziţionare avantajoasă. În plus, beneficiem de trendul favorabil de <<nearshoring>>, adică de redefinire a lanţurilor de aprovizionare prin reducerea dependenţei marilor companii multinaţionale de importurile din China sau din zone nesigure. Referitor la provocările expansiunii internaţionale, cred că acestea ţin mai degrabă de planificarea corectă, urmată de excelenţă în execuţie.”
Andrei Cionca, fondatorul ImpetuM Group:
Un fond de investiţii poate contribui la traiectoria regională a unei companii prin patru elemente esenţiale: viziune, capital, know-how şi capital uman.
Vorbind despre viziune, de cele mai multe ori companiile acţionează local, în piaţa pe care o cunosc, fondul de investiţii aducând o viziune nouă referitoare la dimensiunea pieţei naţionale/ regionale, la o analiză mai profundă a competiţiei şi a nişei de piaţă/ produs pe care firma poate să îşi regionalizeze operaţiunile.
Extinderea regională necesită investiţii ce depăşesc de obicei capacitatea capitalului de lucru al unei companii, mai ales a unui IMM. Fondurile de investiţii vin în sprijinul acestei nevoi, oferind capital suplimentar fără a afecta cash-flow-ul zilnic al afacerii.
Fondurile vin şi cu aport de know-how, având acces mai uşor la anumite reţete de extindere, prin colaborarea cu alte fonduri de investiţii străine, care au trecut prin această experienţă deja.
Nu în ultimul rând, fondurile ajută la atragerea unui capital uman de calitate, cu abilităţi şi experienţă relevante pentru o dezvoltare regională solidă, accelerând astfel tranziţia companiei spre o poziţie de lider regional.”
Andreea Cionca, managing director Impetum Group şi cofondator ROCA Investments:
Extinderea companiilor româneşti pe pieţele externe şi crearea de campioni regionali este una dintre preocupările fondului de investiţii ROCA Investments, unde sunt cofondator şi investitor.
Această extindere în pieţe externe vine cu provocări şi oportunităţi unice. Într-o economie globalizată, tentaţia de a pătrunde pe noi pieţe este evidentă, dar succesul nu este niciodată garantat, aşa încât poate fi de un real ajutor să porneşti pe acest drum alături de un partener mai experimentat şi care să contribuie atât cu capital cât şi cu know-how. Din experienţa cu antreprenorii români, sunt câteva obstacole majore care conturează drumul internaţionalizării, alături de o serie de oportunităţi promiţătoare.
Diferenţele culturale şi frica de necunoscut reprezintă un obstacol. Una dintre principalele provocări este reprezentată de adaptarea unui model de business românesc la o altă ţară. Succesul din România nu garantează aceleaşi rezultate în pieţe precum Ungaria, Bulgaria sau alte ţări mai îndepărtate. Este necesară o cunoaştere profundă a particularităţilor locale, de la preferinţele consumatorilor până la diferenţele culturale.
Un alt obstacol este reprezentat de identificarea parteneriatelor potrivite şi accesul la capital pentru investiţii iniţiale. Partenerii locali sunt cruciali pentru o expansiune eficientă, însă identificarea lor este un proces complex, ce implică resurse şi un <<intelligence>> de piaţă solid. De asemenea, companiile româneşti se confruntă cu accesul dificil la capital pentru expansiune, uneori aşteptându-se ca partenerii externi să susţină financiar extinderea – o abordare ce poate limita progresul.
Cât priveşte oportunităţile, schimbările politice şi economice globale din acest an pot deschide noi oportunităţi de colaborare şi investiţii internaţionale pentru companiile româneşti pregătite să le valorifice. Accesul la pieţe internaţionale oferă şansa creşterii cifrei de afaceri şi explorării unor noi modele de business şi strategii de consolidare a brandului. (...)”
Andrei Gemeneanu, cofondator Morphosis Capital:
În România, fondurile de investiţii contribuie semnificativ la dezvoltarea companiilor antreprenoriale, ajutându-le să devină jucători regionali competitivi, prin facilitarea extinderii acestora la nivel internaţional,
prin furnizarea de know-how şi resurse necesare pentru a naviga prin provocările şi oportunităţile complexe ale diferitelor cicluri economice. Rolul nostru este, astfel, de a accelera creşterea sustenabilă şi de a construi campioni regionali, care pot concura cu succes la nivel european şi global.
Morphosis Capital Fund I a fost lansat în decembrie 2018, cu un capital subscris de 50 mil. euro şi un plan de investire a capitalului în companii antreprenoriale româneşti din domenii precum sănătate şi wellness, tehnologie, producţie industrială şi servicii B2B.
Până în prezent, Morphosis Capital Fund I a sprijinit activ dezvoltarea companiilor din portofoliul său, punând accent pe creştere şi extindere, atât pe plan naţional, cât şi internaţional. De exemplu, la DocProcess, o companie care furnizează servicii pentru automatizarea ecosistemelor de afaceri, am consolidat prezenţa în România şi am contribuit la extinderea pe noi pieţe externe, inclusiv prin deschiderea unui birou fizic la Paris, care se adresează clienţilor din Franţa şi Belgia. La EMI International, o companie de inginerie end-to-end în domeniul uşilor metalice, industriale şi logistice, au fost realizate două achiziţii în Belgia, iar una dintre firmele preluate deţine o fabrică în Slovacia.
De asemenea, grupul a realizat o tranzacţie şi la nivel local, prin preluarea Kadra, cel mai important furnizor de soluţii integrate pentru automatizarea şi managementul accesului din România. În prezent, EMI International se află în discuţii pentru alte două tranzacţii de M&A.
Totodată, am lansat recent Morphosis Capital Fund II, pentru care vizăm un capital subscris de 100 de milioane de euro, destinat să sprijine IMM-urile din România şi regiunea Europei Centrale şi de Est (...).”, conform zf.ro.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
18.9° Constanța 







.jpeg_t.jpeg)


.jpg_t.jpg)

.jpg_t.jpg)

.jpeg_t.jpeg)


