Analiştii mizează pe faptul că Băncile Naţionale din Polonia şi România vor menţine dobânzile nemodificate

Banca Naţională a Poloniei a menţinut, joi, nemodificată dobânda de referinţă la 5,75%, în timp ce Banca Naţională a României va amâna momentul la care ar urma să demareze un ciclu de relaxare, păstrând şi ea dobânda la 7%, susţin toţi economiştii intervievaţi de Bloomberg.

În timp ce guvernatorul Băncii Naţionale a Poloniei, Adam Glapinski, a exclus posibilitatea reducerii dobânzilor până la finele anului, guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a semnalat că banca centrală ar putea să se alăture altor bănci centrale din regiune prin reducerea costului creditului, încă din luna mai.

Factorii de decizie de la Banca Naţională a Poloniei evaluează efectul majorării TVA la alimente şi al plafoanelor de preţuri la energie asupra inflaţiei, care ar putea să revină pe creştere la finele acestui an. Chiar şi aşa, unii membri ai comitetului de politică monetară au spus că reducerile de dobândă nu ar trebui excluse.

În schimb, factorii de decizie de la Bucureşti văd un spaţiu de manevră mai amplu după ce presiunile fiscale din România i-au determinat să se abţină de la reduceri de dobândă. România are a doua cea mai ridicată dobândă de politică monetară din regiune, după cea din Ungaria, şi în continuare una dintre cele mai ridicate inflaţii din Uniunea Europeană - 7,2%.

"Banca Naţională pregăteşte terenul pentru un ciclu prudent de relaxare în viitor", a declarat economistul ING, Stefan Posea, care mizează pe o reducere până la 6% la finele anului. Cu toate acestea, Stefan Posea crede că oficialii de la BNR se vor uita cu atenţie la ceea ce fac omologii lor de la Varşovia, "deoarece ar fi greu de imaginat ca dobânda BNR să coboare sub cea din Polonia".

Având în vedere că inflaţia în Polonia a coborât semnificativ în luna martie, până la 1,9%, Adam Glapinski ar urma să fie întrebat dacă îşi menţine declaraţiile anterioare conform cărora costul creditului nu se va modifica în viitorul apropiat.

În schimb, Guvernul de la Bucureşti are dificultăţi în a ţine sub control deficitul bugetar, care este prognozat să ajung la 5% din PIB în acest an. De asemenea, în România vor avea loc patru rânduri de alegeri în acest an şi există solicitări pentru majorarea salariilor şi a pensiilor.

Decidenţii de la Bucureşti au redus prognoza de inflaţie pentru acest an la 4,7%, de la 4,8% anterior, dar au lansat un avertisment cu privire la riscurile electorale şi cele fiscale combinate cu incertitudinile geopolitice, citează Agerpres.