Analistul politic Răzvan Pantelimon: Alegerile locale nu pot fi comasate cu alegerile parlamentare
Analistul politic Răzvan Pantelimon: Alegerile locale nu pot fi comasate cu alegerile parlamentare
Facebook Instagram X Whatsapp Linkedin PinterestAnul acesta vom avea alegeri europarlamentare, locale, parlamentare și prezidențiale. Pentru că organizarea a cinci tururi de scrutin (prezidențialele au două tururi n.r.) este costisitoare și foarte obositoare pentru electorat, PSD și PNL ar încerca o comasare. Reporterii Replica au vorbit cu analistul politic Răzvan Pantelimon despre comasarea alegerilor, ce alternative ar fi dar și despre cum ar avantaja partidele comasarea alegerilor.
Răzvan Pantelimon consideră că toate discuțiile despre comasarea alegerilor ar fi doar un pretext pentru a atrage atenția de la adevăratele probleme cu care se confruntă România: „Tema comasării alegerilor este din punctul meu de vedere o perdea de fum care încearcă să acopere problemele economice și deciziile nepopulare pe care Guvernul le-a luat sau le va lua. Nu este prima oară când se discută despre comasarea alegerilor însă în continuare argumentele invocate sunt unele pur emoționale precum cel legat de reducerea costurilor sau cele care pleacă de la premisa că alegătorul, cetățeanul român, nu este atât de interesat încât să se prezinte la mai multe alegeri, se plictisește repede, obosește etc.”
Nu pot fi comasate alegerile parlamentare cu cele locale
„Din punct de vedere juridic și constituțional, însă, lucrurile stau total diferit pentru că avem o decizie a Curții Constituționale din 2012 (Decizia CCR nr. 51 din 25 ianuarie 2012) care ne spune foarte clar că nu pot fi comasate alegerile parlamentare cu alegerile locale. Această decizie a fost dată în contextul invocării neconstituționalității asumării răspunderii de către Guvernul Boc pe o lege de comasare a celor două tipuri de alegeri. Argumentele Curții au fost acelea că durata mandatelor aleșilor este stabilită prin Constituție iar prelungirea acestora nu se poate face decât în cazuri extreme (cum a fost situația în pandemia de Covid din 2020), existența unui număr foarte mare de buletine de vot îngreunează decizia electorului, se încalcă dreptul de a fi ales pentru că o persoană nu poate candida în același timp și pentru o funcție de primar sau președinte de consiliu județean și pentru una de deputat sau senator, etc.” a declarat Răzvan Pantelimon.
Care sunt scenariile
În privința comasării, Răzvan Pantelimon crede că există mai multe scenarii:
„Dacă luăm pe rând scenariile propuse avem următoarele situații:
1. comasarea alegerilor europarlamentare cu orice altă formă de alegeri presupune modificarea datei la care se realizează, dar pentru cele euro-parlamentare data este fixată de UE, iar pentru cele locale și parlamentare este condiționată constituțional de durata mandatelor.
2. comasarea alegerilor locale cu parlamentare este deja neconstituțională așa cum am văzut anterior și ar presupune prelungirea mandatelor aleșilor locali ceea ce nu se justifică constituțional decât în cazuri bine stabilite.
3. singura comasare aproximativ ușoară sau mai ușoară ar fi cea dintre alegerile parlamentare și primul tur al alegerilor prezidențiale, aceasta fiind practic singura variantă care se poate realiza.”
Comasarea alegerilor poate duce la probleme organizatorice
Analistul politic consideră că o eventuală comasare poate duce la diverse probleme organizatorice: „Dincolo de problemele evidențiate de Curtea Constituțională comasarea alegerilor poate duce și la o serie de probleme organizatorice pentru că bazinele electorale, cei care pot să voteze, sunt diferite. Astfel, pentru Parlamentul European și pentru alegerile locale pot vota inclusiv cetățenii UE care își au reședința pe teritoriul României, dar ei nu pot vota la alegerile parlamentare sau prezidențiale. O situație complicată apare și pentru românii din Diaspora, astfel, oricine se află în străinătate poate vota pentru președinte timp de 3 zile. Pentru parlamentare pot vota doar cetățenii români cu domiciliul sau reședința în străinătate, timp de două zile în cadrul circumscripției Diaspora. Pentru alegerile locale cetățenii români aflați în străinătate nu pot vota. O problemă apare și pentru cetățenii români din țară: la prezidențiale pot vota oriunde în țară, la parlamentare în orice localitate din județul de reședință, iar la locale doar în localitatea de domiciliu.”
Pe cine ajută comasarea alegerilor
Răzvan Pantelimon crede că partidele mari ar fi avantajate de o eventuală comasare: „Este clar, comasarea alegerilor locale cu parlamentare ar ajuta partidele mari cu reprezentare în teritoriu, deci vorbim de partidele care au primari, consilieri județeni, președinți de consiliul județean etc, în principal PSD și PNL. Aceasta în ideea că primarii și reprezentanții locali ar trage atât pentru alegerea sau realegerea lor cât și pentru alegerea parlamentarilor propriului partid. Alegerile separate ar face ca aleșii locali odată văzându-se cu «sacii în căruță» după alegerile locale să nu mai fie foarte activi și să nu se mai implice în campania pentru parlamentare. Partidele cu o mai slabă reprezentare locală precum AUR și USR sunt avantajate de alegeri separate pentru că un rezultat bun de exemplu la alegerile europarlamentare ar putea să le aducă un spor și în ceea ce privește voturile la locale și parlamentare pentru că ar fi un plus de imagine. De asemenea concentrându-se în campania electorală doar pe locale ar putea să obțină mai mulți aleși, care la rândul lor apoi să se implice în campania pentru parlamentare. Este interesant că în 2012 cei care au invocat excepția de neconstituționalitate privind comasarea alegerilor de către guvernul Boc erau tocmai reprezentanții PSD și PNL, dintre care mulți se află și astăzi în Parlament. Ei criticau motivele enunțate de premierul Boc precum realizarea de economii spunând că am fost învățați că democrația merită sacrificii și cheltuieli. Chiar președintele Iohannis, care pe atunci reprezenta FDGR spunea la sfârșitul anului 2011 că: „Comasarea aduce avantaje partidului sau partidelor de la guvernare”, a încheiat analistul politic.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
15.6° Constanța 









.jpg_t.jpg)




