Angajarea muncitorilor asiatici, blocată de birocrație. Antreprenorii din Constanța găsesc cu greu personal
Angajarea muncitorilor asiatici, blocată de birocrație. Antreprenorii din Constanța găsesc cu greu personal
Facebook Instagram X Whatsapp Linkedin PinterestRomânii nu se mai înghesuie la anumite locuri de muncă, asiaticii au devenit pentru multe firme soluția pentru a-și putea continua activitatea, iar acum și recrutarea acestora s-a împotmolit. Antreprenori din Constanța consultați de Replica spun că noile obligații pentru angajarea cetățenilor din afara Uniunii Europene le cresc costurile și birocrația, într-un moment în care oricum găsesc cu greu personal. Peste toate a venit și blocarea unor fluxuri din platforma guvernamentală WorkinRomania, după suspendarea în instanță a ordinului privind lista ocupațiilor deficitare. Subcomisarul Saulea, din cadrul Serviciului pentru Imigrări, explică pentru Replica cum s-a ajuns aici și spune că autoritățile caută în prezent o soluție.
angajarea muncitorilor asiatici, blocată de birocrație
Chelneri, ajutori de bucătar, muncitori în construcții, lucrători comerciali, oameni în producție, logistică sau alte meserii pentru care patronii spun că găsesc din ce în ce mai greu personal român. În ultimii ani, Nepal, Sri Lanka, India sau Bangladesh au devenit surse importante de forță de muncă pentru economia românească. Numai că din vara anului 2026 regulile s-au schimbat radical: Guvernul a adoptat OUG 32/2026, prin care procesul de acces al lucrătorilor din state terțe pe piața muncii a fost reorganizat și digitalizat. A apărut platforma WorkinRomania, cererile au fost mutate online, agențiile de plasare au nevoie de autorizare, contractele au reguli suplimentare, iar pentru anumite categorii de lucrători angajarea a fost condiționată de încadrarea într-o ocupație aflată pe lista celor deficitare. Guvernul a motivat modificările prin nevoia de control, protejarea lucrătorilor și reducerea birocrației.
Personal din Asia, angajat în domeniul construcțiilor
În teren însă, antreprenorii văd și cealaltă parte a ecuației. Surse din antreprenoriatul constănțean spun pentru Replica faptul că, pentru unele firme, imposibilitatea de a aduce rapid personal din afara UE începe să afecteze direct capacitatea de a presta serviciile contractate.
„Aș renunța la ei, dar pe cine să angajez?“
O antreprenoare din Constanța care lucrează deja cu personal din Asia spune că problema nu pleacă neapărat din preferința patronilor pentru lucrători străini, ci din lipsa candidaților români pentru anumite posturi.
Potrivit acesteia, există locuri de muncă pentru care anunțurile rămân fără rezultat sau unde angajatul român vine, învață meseria, apoi pleacă după o perioadă scurtă. Din perspectiva antreprenoarei, unul dintre avantajele unui salariat nepalez este stabilitatea.
„Românul, dacă vine, nu stă. Prinde meseria și apoi începe să aibă pretenții din ce în ce mai mari. Asiaticul rămâne și își face treaba în continuare“, este una dintre concluziile sursei din mediul de afaceri local.
Aceeași antreprenoare spune însă că lucrurile nu trebuie idealizate. Nu este pe deplin mulțumită de calitatea muncii prestate de unii dintre angajații străini și, dacă ar găsi suficient personal pe plan local, ar prefera să facă schimbări. Problema, susține aceasta, este că nu are cu cine să-i înlocuiască.
Personal asiatic, angajat în Constanța
Patronii mai ridică și problema costului real al unui muncitor venit din Asia. În situațiile în care firma asigură cazarea, utilitățile, transportul sau alte beneficii, cheltuiala angajatorului nu se oprește la salariul înscris în contract. Antreprenoarea consultată de Replica observă chiar un paradox: un muncitor nepalez poate ajunge să rămână cu mai mulți bani disponibili decât un salariat român plătit comparabil, întrucât o parte dintre costurile sale de trai sunt suportate de angajator. Românul își achită singur chiria sau rata, utilitățile și celelalte cheltuieli ale gospodăriei.
Este însă o comparație care depinde de pachetul concret oferit de fiecare companie și nu înseamnă că legislația obligă orice angajator să ofere automat toate aceste beneficii. Noile reglementări cer, în schimb, ca oferta și contractul să precizeze clar condițiile privind cazarea și transportul, atunci când acestea sunt asigurate.
Și cifrele arată de ce discuția nu este una marginală. Pentru 2026, Guvernul a stabilit un contingent de 90.000 de lucrători străini nou-admiși pe piața muncii din România. În perioada 2022–2025, contingentul anual fusese de 100.000.
Datele Inspecției Muncii citate în luna iulie arătau că, la 30 iunie 2026, în România erau înregistrați cu contracte de muncă 172.577 de cetățeni din afara UE, dintre care 57.110 erau nepalezi, 22.793 proveneau din Sri Lanka și 12.352 din India.
Contract în două limbi și șase ore de română pe săptămână
OUG 32/2026 a adus însă obligații mult mai detaliate pentru cei care angajează personal din state terțe.
Contractul individual de muncă trebuie încheiat atât în limba română, cât și în limba statului de origine a salariatului sau într-o limbă de circulație internațională pe care acesta o înțelege. Pentru fiecare contract întocmit numai în limba română, angajatorul riscă o amendă de 6.000 de lei.
Documentele trebuie să ofere o imagine mult mai exactă a locului de muncă și a condițiilor în care va lucra persoana respectivă: postul, locul și condițiile muncii, salariul, durata, programul și, după caz, condițiile de cazare și transport.
O altă obligație este una cu totul nouă pentru mulți patroni: angajatorul trebuie să asigure lucrătorului străin cursuri de limba română, care să includă și elemente de integrare culturală și socială, timp de minimum șase luni, cel puțin șase ore pe săptămână. Cursurile pot fi organizate direct sau prin furnizori acreditați și alte instituții prevăzute de lege.
Și agențiile care intermediază aducerea lucrătorilor străini au intrat într-un regim mult mai strict. Acestea trebuie să fie autorizate de ANOFM și să îndeplinească o serie de condiții fiscale, juridice și financiare. Una dintre barierele importante este garanția financiară: 75.000 de euro pentru plasarea a până la 250 de lucrători, constituită prin bani la Trezorerie sau prin scrisoare de garanție bancară. Pentru fiecare tranșă suplimentară de 250 de persoane, garanția crește cu încă 50.000 de euro. Banii au rolul de a acoperi, între altele, eventuale costuri de repatriere sau cheltuieli suportate de autorități pentru lucrători aflați în situații vulnerabile.
Art. 25, Ordonanță de urgență nr. 32/ 2026
Noile reguli au și o miză de simplificare. În locul vechiului aviz de muncă pentru categoriile vizate, sistemul a introdus mecanismul cererii unice și o platformă în care instituțiile pot face verificările necesare. Ministerul Afacerilor Interne prezenta WorkinRomania, la lansarea din 6 august, drept un instrument menit să reducă birocrația și timpul de procesare. Numai că, la puțin peste o lună de la lansare, sistemul a întâmpinat o problemă mult mai mare decât un „bug“.
WorkinRomania, blocată după intervenția instanței
În acest moment, pe pagina oficială WorkinRomania apare chiar un avertisment: fluxurile pentru înregistrarea angajatorilor, autorizarea angajatorilor și depunerea cererilor unice pentru vizele D/AM2 sunt dezactivate.
Captură de pe site-ul WorkinRomania
Motivul este o decizie a Curții de Apel București, care a suspendat executarea Ordinului nr. 1073/2026 privind Lista ocupațiilor deficitare. Acea listă era esențială în noua procedură pentru anumite categorii de lucrători: dacă ocupația nu se regăsea acolo, recrutarea nu putea fi făcută prin mecanismul respectiv.
Patronatul Importatorilor de Forță de Muncă, cel care a atacat ordinul în instanță, interpretează însă diferit efectul hotărârii și susține că suspendarea listei restrictive ar trebui să permită revenirea temporară la procedura generală pentru ocupațiile din COR, nu blocarea fluxurilor. Ministerul Muncii a anunțat că va ataca hotărârea și a cerut clarificarea situației dosarelor deja depuse.
Replica a solicitat explicații și Serviciului pentru Imigrări. Subcomisarul Saulea spune că instituțiile discută în prezent modalitatea prin care situația poate fi rezolvată.
„Este vorba despre Ordonanța nr. 32, prin care s-a digitalizat solicitarea dreptului de muncă pentru cetățenii străini. Este o aplicație, se numește Working Romania, care este gestionată de Ministerul Afacerilor Interne, dar cu mai mulți parteneri instituționali, printre care principalul este AJOFT – acesta gestionând o mare parte din activitate. Această aplicație a fost de curând blocată întrucât un patronat a contestat una dintre noile măsuri impuse, și anume cea care face referire la funcțiile deficitare.
În momentul de față, toți cetățenii străini care urmează să vină în România trebuie să fie încadrați pe o funcție care este aprobată de Ministerul Muncii. Este o listă a funcțiilor deficitare. Deci, până acum, se putea angaja pe orice funcție din codul COR.
În momentul de față, un străin poate să ocupe doar o funcție pe care Ministerul Muncii o furnizează pe lista aceasta și doar atât. Adică, dacă pe lista aia nu este macaragiu, nu poți aduce la muncă un macaragiu aici.
Cum spuneam, un patronat a contestat măsura aceasta și Curtea de Apel București a suspendat ordinul ministrului Muncii prin care a eliberat lista aceasta. Astfel, s-a blocat tot. Este o amânare, o suspendare, să zic așa, dar nu cred că e ceva de lungă durată. Cred că este vorba de zile, până când se va găsi o altă soluție. În acest moment sunt discuții între ministere“, a declarat subcomisarul Saulea pentru Replica.
Pentru antreprenor însă, situația este complicată. Patronii spun că statul le cere tot mai multe garanții și obligații pentru angajarea personalului non-UE într-un moment în care, pentru anumite meserii, nu reușesc să găsească suficienți candidați pe piața locală. Ei spun că ar angaja români mâine dacă aceștia ar veni și ar rămâne pe posturile disponibile. În lipsa lor, s-au orientat către Nepal, India sau Sri Lanka. Iar după ce au acceptat costurile cu recrutarea, integrarea, cazarea și noile obligații administrative, s-au trezit în fața unei platforme ale cărei fluxuri esențiale sunt, momentan, oprite.
România are nevoie de forță de muncă, antreprenorii spun că au posturi pe care nu le pot ocupa, iar muncitorii din Asia vor să vină. Pentru moment, însă, o parte din traseul dintre cele trei puncte se oprește la mesajul afișat pe WorkinRomania: „flux dezactivat temporar“.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Ti-a placut articolul?
Facebook Instagram X Whatsapp Linkedin PinterestCOMENTARII
Dorim ca platforma noastră să fie un spațiu al dialogului civilizat, al exprimării libere și al dezbaterilor bazate pe respect reciproc. Fiecare cititor are dreptul să își exprime opiniile, să critice, să argumenteze și să își susțină punctul de vedere, însă acest drept trebuie exercitat cu respectarea celorlalți participanți la discuție. Pentru menținerea unui mediu decent și echilibrat, nu sunt permise următoarele tipuri de comentarii: ...
Vezi regulamentul complet
9.4° Constanța 









3.jpg_t.jpg)






