AOAR: Majorarea salariului minim pe economie de la 1 noiembrie 2018 este o măsură populistă şi arbitrară

Creşterea salariului minim pe economie mai devreme decât era programat, respectiv începând cu 1 noiembrie 2018, faţă de 1 ianuarie 2019, reprezintă o măsură populistă şi arbitrară, ce va afecta sectorul privat, cu deosebire industria prelucrătoare, atrag atenţia reprezentanţii Asociaţiei Oamenilor de Afaceri din România (AOAR), într-un document de poziţie, scrie AGERPRES.

"Faţă de poziţiile publice exprimate de reprezentanţii sindicatelor, de analiştii economici şi de oamenii politici în legătură cu posibila îngheţare a salariilor din sectorul bugetar în anul 2019, Asociaţia Oamenilor de Afaceri din România îşi păstrează neschimbată poziţia cu privire la efectele negative înregistrate în economie în urma adoptării unor măsuri administrative discreţionare, de natură populistă (creştere/îngheţare salarii). AOAR atrage atenţia asupra încetinirii creşterii economice în anul 2018, de circa 4,4% în prezent, faţă de nivelul de 5,3% menţinut ca premisă chiar la aprobarea primei rectificări bugetare din acest an. În astfel de condiţii, anunţarea devansării creşterii salariului minim pe economie începând cu 1 noiembrie 2018, fata de 1 ianuarie 2019, reprezintă o măsură populistă, arbitrară, afectând negativ sectorul privat, cu deosebire industria prelucrătoare", notează sursa citată.

Oamenii de afaceri apreciază că, "dincolo de concurenţa neloială făcută mediului privat, creşterea salariilor în administraţia publică, sănătate şi educaţie, fără aplicarea unor criterii de performanţă, nu a dus la o îmbunătăţire a acestor servicii pentru firme şi cetăţeni".

"AOAR a atras atenţia că măsurile de creştere a salariilor înainte de revizuirea temeinică a legislaţiei relevante, în multe cazuri contradictorie (modificări frecvente ale unor prevederi sau solicitarea aplicării unor prevederi în termene scurte, nerealiste), nu-şi vor atinge scopul de interes public. În mod deosebit, AOAR dezaprobă lipsa de voinţă politică în ceea ce priveşte informatizarea serviciilor publice, contrar declaraţiilor şi angajamentelor exprese, repetate de către toţi decidenţii politici. Consecinţa lipsei informatizării administraţiei publice şi a celei locale este accentuarea presiunilor vizând creşterea numărului de angajaţi (peste 15.000 de noi angajaţi în sistemul public, în anul 2017), motivată de gradul mare de încărcare", precizează Asociaţia.

Potrivit sursei citate, prevederile din programul de guvernare privind îmbunătăţirea relaţiei Guvern-mediul de afaceri rămân simple declaraţii politice, de natură electorală.

"Toate măsurile adoptate de guvernele ce s-au succedat de la 1 ianuarie 2017 au pus la grea încercare companiile, afectând semnificativ încrederea şi performanţa mediului socio-economic. Pericolul ignorării de către decidenţii politici a cererilor fundamentate venite dinspre mediul de afaceri constă în reducerea semnificativă a investiţiilor, amplificarea tensiunilor pe piaţa muncii şi o mai accentuată încetinire a creşterii economice", sunt de părere reprezentanţii AOAR.