Asta e justiție?! De ce a fost achitat, în primă fază, Nicolaescu, pentru ca apoi Curtea de Apel să-l trimită patru ani după gratii

Lipsa de încredere în actul de justiție nu cauzează doar o reticență din partea populației de a apela, atunci când nu are de ales, la sistemul judiciar, ci poate constitui și o vulnerabilitate gravă care să permită factorului politic să intervină. Cazurile în care inculpații sunt achitaţi pentru că s-a prescris fapta, ori neconcordanța dintre hotărârile penale - o instanță achită, alta bagă inculpații la pușcărie, în baza acelorași probe instrumentate - sunt situații care au condus la o lipsă de încredere a populației în tot ceea ce înseamnă actul juridic și modul în care se tranșează anumite spețe. Din păcate, justiția din Constanța este pusă, din nou, la zid după ce un judecător de la Curtea de Apel Constanța l-a condamnat la 4 ani cu executare pe fostul prefect Adrian Nicolaescu. Deși, inițial, unul dintre colegi, de la Tribunalul Constanța, l-a achitat. Nu știm care sunt motivele care au condus la această decizie șoc, ceea ce știm este că instanța de fond, în speță judecătoarea Antoaneta Ardeleanu, de la Tribunalul Constanța, a decis că Nicolaescu nu trebuie să fie condamnat. Ce i-o fi determinat pe magistrații Curții de Apel, membri ai completului C4, să întoarcă soluția la 180 de grade? Oare nu au judecat în baza acelorași probe, nu au audiat aceiași martori? Vom afla în viitorul foarte apropiat, după ce își vor motiva hotărârea. Până atunci, haideți să facem o trecere în revistă a cazului și, totodată, aflați mai jos de ce a considerat judecătorul Tribunalului că Nicolaescu nu trebuie să meargă la pușcărie!

judecătoarele Antoneta Ardeleanu, care l-a achitat, și Georgiana Anghel Tudor - una din judecătoarele care l-au condamnat

Prin rechizitoriul emis la data de 30.06.2020, în dosarul de urmărire penală al D.N.A-Serviciul Teritorial Constanta, s-a dispus trimiterea în judecată a lui Adrian Nicolaescu, pentru săvârşirea infracţiunii de abuz în serviciu cu consecinţe deosebit de grave, faptă prevăzută de art. 132 din Legea nr. 78/2000, raportat la art. 297 alin. 1 din Codul Penal în referire la art. 309 din Codul Penal, reţinându-se în sarcina sa că, în perioada martie 2016 - iulie 2017, în calitate de Prefect al Judeţului Constanţa şi Preşedinte al Comisiei Judeţene pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor, a împiedicat eliberarea titlurilor de proprietate către persoana vătămată Zoea Rădulescu, prin refuzul nejustificat de a valida propunerile Comisiei Locale Mihail Kogălniceanu şi prin neluarea oricărei măsuri pentru remedierea eventualelor neconcordanţe sau lipsuri în cadrul documentaţiei, privând-o pe persoana vătămată Zoea Rădulescu de dreptul de proprietate, recunoscut de instanţă, asupra unui teren în valoare estimată de 6.460.000 euro dar şi, subsidiar, de suma de 240.465 euro cuvenită pentru exproprierea unei părţi din acest teren (atât pagubă materială cât şi vătămarea drepturilor legitime), asigurându-i, corelativ, numitului Gigi Alexa folosinţa terenului în suprafaţă de 19 hectare, amplasat în intravilanul municipiului Constanţa şi încasarea unor sume de bani cu titlul de arendă.

Adrian Nicolaescu

Două instanțe cu opinii diferite. Una zice că faptele lui Nicolaescu nu pot fi apreciate ca fiind de natură să urmărească încălcarea legii, alta îl condamnă

Tribunalul Constanța a demontat rechizitoriul și l-a achitat, în ianuarie 2024. De ce? Judecătorul Antoneta Ardeleanu a precizat ca Nicolaescu a afirmat într-o anumită împrejurare că partea civilă nu are dreptate în acest caz și că nu i se vor emite titlurile de proprietate solicitate nu constituie un element decisiv care sa conducă la ideea că a acționat cu rea credință sau intenție directă, așa cum a fost reținută prin rechizitoriu, din moment ce existau impedimente constatate în acest caz, de membrii Comisiei Județene dar și locale, iar poziția instituției Prefectului Județului Constanta a fost făcută publică prin plângerea penală, cu care a sesizat organele judiciare în ceea ce îl privește pe expert, iar sesizarea inculpatului a avut drept efect trimiterea în judecată a acestuia, ulterior dispunându-se prin alte hotărâri judecătorești anularea înscrisurilor.

judecător Antoneta Ardeleanu

  S-a arătat în rechizitoriu că prefectul este garantul respectării legii, iar activitatea acestuia se întemeiază pe principiile legalităţii, imparţialităţii şi obiectivităţii, că asigură aplicarea şi respectarea Constituţiei, a legilor, a ordonanţelor şi a hotărârilor Guvernului, a celorlalte acte normative, precum şi a ordinii publice și dispune măsurile corespunzătoare pentru apărarea drepturilor cetăţenilor. Însă, în cazul de faţă, acțiunile inculpatului, chiar dacă nu au condus la emiterea titlului de proprietate în urmă demersurile făcute de Zoea Rădulescu, acestea nu pot fi apreciate că fiind de natură să urmărească încălcarea legii și prejudicierea persoanei în cauză, iar din probele administrate în cauza nu reiese că acesta a adoptat o atitudine pasivă sau una de natură să împiedice aplicarea legii, iar situația de față nu poate fi privită comparativ cu alte dosare sau spețe la care s-a făcut trimitere în rechizitoriu. 

Expertiza judiciară care a „mutat“ un teren din Kogălniceanu la Constanţa și judecătoarea care i-a dat Zoei câștig de cauză

Cum a început totul! Zoea Rădulescu, în calitate de beneficiară a Legi 18/1991, a efectuat în anul 1991 primele demersuri administrative și judiciare în vederea reconstituirii dreptului de proprietate, a unor terenuri pe care le-a moștenit de la rudele sale. A fost pusă în posesie pe 19 hectare de teren dintr-o solă de 120 de hectare, având numărul A510, mărginită de drum de exploatare 428, terenuri care i-au survenit în calitate de moștenitoare. Coincidenţa face ca şi terenul de la Constanţa de vizavi de Carrefour să fie numerotat A510, respectiv A428 (una de 10, alta de 9 hectare). Terenul la care Rădulescu visa cu ochii deschiși! Pentru a demonstra că sola din Kogălniceanu este una şi aceeaşi cu terenul din Constanţa, Zoea Rădulescu a angajat un expert evaluator, Florin Dumitrescu, fost expert judiciar în cadrul Biroului de Expertize Judiciare de pe lângă Tribunalul Constanţa, care, fără a se deplasa în teren pentru a vedea exact care este situaţia terenului „revendicat” de Zoea Rădulescu şi fără a avea din partea acesteia o împuternicire pentru a realiza expertiza, a concluzionat că terenul din municipiul Constanţa este unul şi acelaşi cu cel din documentele eliberate de administraţia locală de la Mihail Kogălniceanu! Zoea Rădulescu

Cu această expertiză „bombă”, Zoea Rădulescu a introdus în instanţă, în 2003, acțiune, iar dosarul „nimereşte” la judecătorul Corina Eugenia Jianu (magistrat trimis în judecată, în 2014, pentru abuz în serviciu şi luare de mită într-un dosar al fostului primar de la Năvodari – n.r.), care i-a dat câștig de acuză și i-a „pasat” cele 19 hectare de teren în Constanța. „Fiind evident interesul acesteia de a beneficia ilegal de un teren mult mai valoros decat cel realmente detinut, respectiva a promovat acțiunea la Judecătoria Constanța, în care a folosit serviciile abuzive ale inculpatului, care, sintetic vorbind, a emis un raport de expertiză în deplină contradicție cu legea, dar și cu logica minimală, dar folosit ca mijloc de probă deplină cu efecte prejudiciale așa cum se va descrie în continuare”, se arată în rechizitoriu.

Singura legătură reală care se poate face totuși între solele A510 Constanța și Mihail Kogălniceanu, este dată de faptul că acestea provin din suprafețe de teren puse la dispoziție din patrimoniul celei dintâi, dar sunt cert pe amplasamente diferite, aflate la peste 20 km distanță, între ele aflându-se UAT Ovidiu.

Zoea Rădulescu

În timp ce Zoea se judeca prin instanță, pentru reconstituirea dreptului său de proprietate, pentru terenurile în discuție au fost emise alte titluri de proprietate, unor altor persoane de bună credință, printre acestea fiind și Gheorghe Alexa. Titluri care au fost desființate contractele de vânzare-cumpărare. Hotărârea a rămas definitivă și irevocabilă prin respingerea căilor de atac de către Curtea de Apel Constanța în mai 2013 și Înalta Curte de Casație și Justiție, în  iunie 2015.

Pe fir, a intrat procurorul Teodor Niță, care a deschis o amplă anchetă și a scos la iveală toate ilegalitățile Florin Dumitrescu a fost trimis în judecată pentru abuz în serviciu, dosarul fiind înregistrat la Tribunalul Constanța, pe 15.12.2016. Pentru întreaga „operă”, fără de care Rădulescu nu ar fi reuşit să obţină ilegal în instanţă anularea altor titluri de proprietate, dobândite pe bună dreptate de alţi moştenitori în Constanţa, fostul expert a fost trimis în judecată de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Constanţa pentru abuz în serviciu. La toată această mascaradă a contribuit şi fostul primar al comunei Kogălniceanu, Traian Dinu. Din fericire pentru el, procurorul nu l-a trimis în judecată şi pe acesta, constatând că faptele fostului edil s-au prescris.

Cum s-a apărat expertul în instanță!

Consideră că nu a săvârșit nicio infracțiune, iar competența sa se reduce la expunerea unui punct de vedere, care poate fi luat sau nu în vedere de instanță. Raportul de expertiză nu conține verdict, decizie ci un punct de vedere sub expresia „opinia expertului în penal sau punct de vedere în civil”. Are obligația ca în raportul de expertiză să fie obiectiv, indiferent de punctul de vedere al părții care l-a angajat, iar obiectivitatea sa este demonstrată de faptul că în raport, pe o pagină intitulată expunere de motive privind fundamentarea punctului său de vedere, a arătat de ce consideră că terenul cu care a fost pusa în posesie Rădulescu este în Constanța, iar procesul verbal este scris greșit de cineva din primăria Kogălniceanu. Nu putea fi altfel dat fiind faptul că acordul de punere în posesie al comisiei locale al primăriei Kogălniceanu, înregistrată la primăria Kogălniceanu făcea referire expres la terenurile din Constanța, și nu din Kogălniceanu.

Dumitrescu a fost condamnat la doi ani cu suspendare, instanța a dispus ridicarea sechestrului asigurator instituită de procuror prin Ordonanţa nr. 401/P/2016 din data de 08.11.2016 emisă de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Constanţa, dar și restabilirea situaţiei anterioare a comiterii infracţiunilor şi desfiinţarea în totalitate a înscrisurilor false respectiv a expertizei depusă în data de 16.09.2008 în cadrul dosarului civil 63/212/2003 al Judecătoriei Constanta și a adresei nr. 3641/15.05.2000 emisă sub semnătura numiților Traian Dinu, fost primar Mihail Kogălniceanu, si a unei persoane neidentificate, ambele fiind documente rezultate în urma comiterii faptelor în prezenta cauză. Persoanele vătămate Instituția Prefectului Judeţului Constanţa şi Primăria Constanţa nu s-au constituit părţi civile în cauză. În schimb, proprietarul terenurilor a solicitat daune morale și materiale. Iar instanța a admis în parte acţiunea civilă formulată de Alexa Gheorghe. Astfel că, Dumitrescu trebuia să-i plătească 1.320.030,80 lei cu titlul de daune materiale şi la suma de 10.000 lei cu titlul de daune morale. În acest fel, a fost evitată atragerea competenței Direcției Naționale Anticorupție. Mai târziu, procurorii au fost informați de Instituția Prefectului că nu poate emite titlurile de proprietate întrucât terenurile în discuție fac obiectul unui sechestru asigurator dispus de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Constanța într-un dosar penal care îl privește pe expertul tehnic care a întocmit un raport de expertiză extrajudiciară folosit de persoana vătămată în procedurile judiciare de recunoaștere a dreptului său de proprietate. În speță expertul Florin Dumitrescu.

Aura Bozdoacă a încercat să-l îngenuncheze pe Nicolaescu în fața procurorilor

Din declarația martorului Bozdoacă Aura, la vremea acea juristul prefecturii, ulterior devenit politician traseist, rezultă că, din punctul său de vedere, procedura de urmat era simplă pentru a fi emise titlurile de proprietate. Martorul a declarat expres că inculpatul cunoștea cazul persoanei vătămate și considera că aceasta nu era îndreptățită să primească acest teren. Percepția martorului în privința tergiversării emiterii titlurilor era aceea că „persoanele responsabile cu luarea deciziilor atât la nivelul Comisiei Locale Constanța cât și Comisiei Județene în mod voit au amânat punerea în aplicare a hotărârii judecătorești”. Martorul a mai declarat că l-a auzit „personal spunând în cadru mai larg, sigur în prezența colegilor din biroul de lucru, că în măsura în care va putea, nu va pune în aplicare hotărârea instanței întrucât o consideră nelegală”. Martorul a mai precizat că în perioada în care a lucrat cu Colectivul de lucru al Comisiei Județene (prima parte a anului 2016) se strângeau documente în vederea depunerii unei plângeri la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Constanța.    

  jurista Aura Bozdoacă

Însă, din fericire, în cauză au fost audiați și alți martori, angajați ai Prefecturii, ai comisiilor..., care au prezentat o cu totul altă opinie față de cea transmisă de jurista lu' pește.

Ce a spus Nicolaescu în fața judecătorilor

Adrian Nicolaescu a declarat în fața magistraților că este nevinovat. La câteva zile de la numirea lui în funcție, a relatat fostul prefect, a primit documentația și hotărârea Zoei Rădulescu pentru a se pune în executare hotărârea judecătorească care preciza obligarea comisiei județene de fond funciar să elibereze titlul de proprietate pe 19 ha teren intravilan în  Constanța având că repere expertiză topografică întocmită de expertul Florin Dumitrescu și o schița de amplasament. A informat comisia județeană, comisiilor locale din M. Kogălniceanu și Constanța și OCPI să facă demersurile pentru punerea în executare, fiecare pentru atribuțiile ce le are. Terenul fiind în Constanța revenea Comisiei locale Constanța să predea documentația Comisiei Locale M. Kogălniceanu care era obligată să facă documentația pentru eliberarea titlului, plan parcelar, schița teren, proces verbal de punere în posesie și anexă. S-a transmis documentația către comisia județeană, a fost analizată conform procedurii, de către colectivul tehnic, ocazie cu care s-a constatat că e incompletă, a fost întocmit un referat și s-a returnat comisiei M. Kogălniceanu pentru complet.

zona în care se află terenul disputat

Pentru că a primit 19 ha în mod legal în sola 510 situată în Mihail Kogălniceanu extravilan, s-a făcut punerea în posesie, pe când sola din Constanța este una mai mică, unde nu încap cele 19 ha. Constanța nu a putut preda acest teren. „Era o imposibilitate de punere în executare a hotărârii judecătorești, nu s-a opus nimeni”, a spus Nicolaescu în instanță. Ulterior a făcut demersuri către instituții abilitate să găsească soluții, însă pe timpul mandatului sau nu s-a găsit o soluție legală pentru punerea în posesie pe terenul aprobat de instanța. Comisia județeană avea obligația de a execută hotărârea judecătorească, dar nu putea fără aportul legal al celor două comisii și al OCPI. Nu a avut niciodată în față un titlu pe care trebuia să îl semneze, iar prejudiciul pretins este exagerat. Asupra acelui teren s-a dispus sechestru de către procuror în 2016, iar schița și expertiză topo au fost declarate nule, terenul pentru care se cere despăgubirea nu se găsește în mod legal în patrimonial părții civile.

Terenul din acea expertiză era mutat din Mihail Kogălniceanu în Constanța din extravilan în intravilan, iar legea precizează că sunt lovite de nulitate absolută actele de transfer a terenurilor dintr-o localitate în altă pentru a le crește valoarea, a mai relatat fostul prefect în fața magistraților. Nu era competența Comisiei Județene de a face verificări pe teren, prefectul nu era membru în colectivul tehnic și i-a spus subprefectului să găsească o cale de a rezolva problema și consideră că a oferit sprijin pentru punerea în executare a hotărârii.

Video:

Tribunalul l-a achitat: cum a motivat judecătorul de caz soluția

Pe baza tuturor mijloacelor de proba administrate în cauză, atât din faza de urmărire penală, judecătorul de caz a concluzionat că neeliberarea titlurilor de proprietate asupra terenurilor de către Comisia Județeană al cărui preşedinte era, în perioada martie 2016-iulie 2017, nu s-a datorat unor acțiuni culpabile ale inculpatului, iar refuzul de a se elibera titlurile de proprietate nu i se poate imputa acestuia, existând alte împrejurări obiective ce au fost evidențiate de martorii audiați în cauza. Mai mult decât atât, martorii audiați în cauza nu au scos în evidență un comportament discreționar al inculpatului, de natură să conducă la ideea că, acesta a încercat, în virtutea funcției ce ocupă, să influențeze deciziile membrilor Comisiei Județene sau ale altor comisii sau instituții cu care trebuiau să colaboreze la soluționarea acestui caz, dimpotrivă acesta a arătat că, „trebuie să fim atenți, pentru a nu greși ceva”. Sub acest aspect, s-a apreciază ca fiind relevanță și declarația directorul OCPI de la acea vreme, martor în dosar, care a declarat că, în perioada cât inculpatul a fost Prefect al Județului Constanța la OCPI a ajuns documentația întocmită de Primăria Mihail Kogălniceanu, vizând terenurile din UAT Constanța pentru punerea în posesie a Zoei Rădulescu, însă au semnalat unele nereguli ale documentelor, respectiv neconcordanțe între suprafețele de teren menționate în hotărârea judecătorească și planul de situație și un alt impediment l-a constituit anularea vechilor titluri de pe amplasamentele vizate de emiterea titlului. 

judecător Georgiana Anghel Tudor

Mai mult decât atât, Regulamentului nr. 890 din 4 august 2005 privind procedura de constituire, atribuţiile şi funcţionarea comisiilor pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor, a modelului şi modului de atribuire a titlurilor de proprietate, precum şi punerea în posesie a proprietarilor confirmă cele susținute din declarația inculpatului și a martorilor audiați în cauză, în sensul că, pentru emiterea titlului de proprietate trebuia să fie înaintată documentaţia prevăzută în regulament, respectiv, anexele validate, planurile parcelare, procesele-verbale de punere în posesie şi schiţele terenurilor, însă în cazul de față această era deficitară, nu era avizată de OCPI și astfel nu s-a ajuns în situația îndeplinirii condițiilor pentru a se emite titlu de proprietate, care să fie semnat, așa cum se prevede la art. 36 alin.2 din Regulament, de prefect, secretarul general al instituţiei prefectului, că secretar, şi de directorul general al OCPI. De aceea, se arată în motivarea instanței, nu s-ar putea reține intenția directă a inculpatului Adrian Nicolaescu, care nu avea atribuția exclusivă de emitere a titlului de proprietate, chiar dacă ocupă funcţia de Președinte al Comisiei Județene și de coordonator al activității desfășurată de această comisie.

Nicolaescu a afirmat, într-o anumită împrejurare, că partea civilă nu are dreptate în acest caz și că nu i se vor emite titlurile de proprietate solicitate, spune judecătorul care l-a achitat, nu constituie un element decisiv care să conducă la ideea că a acționat cu rea credință sau intenție directă, așa cum a fost reținută prin rechizitoriu, din moment ce existau impedimente constatate în acest caz, de membrii Comisiei Județene dar și locale, iar poziția instituției Prefectului Județului Constanța a fost făcută publică prin plângerea penală, cu care a sesizat organele judiciare în ceea ce îl privește pe expertul Florin Dumitrescu, iar sesizarea inculpatului a avut drept efect trimiterea în judecată a acestuia, ulterior dispunându-se prin alte hotărâri judecătorești anularea înscrisurilor, respectiv, a schiței topografice cadastrale, în copie xerox.

zona în care se află terenul disputat

„La solicitarea părţii civile a fost dispusă și s-a efectuat un raport de expertiză tehnică în domeniul imobiliar în care s-a concluzionat că valoarea de circulație a întregului teren în suprafață de 19 ha în litigiu a fost apreciată la 76.000.000 lei, echivalentul a 15.374.656 euro. Contravaloarea în bani a lipsei de folosință a terenului în perioada martie 2016 până în prezent este de 16.720.000 lei, iar contravaloarea în bani a lipsei de folosință a terenului în perioada martie 2016-28.12.2018 este de 8.360.000 lei, sume pe care partea civilă și le-a însuşit că fiind pretenţii civile, mai spun magistrații. Având în vedere că în cauza s-a dispus o soluție de achitare, întemeiată pe dispozițiile art. 16 alin.1 lit.b teza a IIa C.p.p., nu pot fi acordate despăgubirile civile solicitate, dat fiind temeiul legal al achitării, în baza art. 397 alin.1 C.p.p. în referire la art. 25 C.p.p. va respinge acțiunea civilă formulată de partea civilă Zoea Rădulescu. Prin urmare, în baza art. 397 alin.2 C.p.p.în referire la art. 250/2 C.p.p. se va ridică măsură sechestrului asigurător dispusă prin ordonanță nr. ###/P/2016 din dată de 13.02.2020 a DNA -Serviciul Teritorial Constanța instituită cu privire la bunurile mobile și imobile ale inculpatului, măsură asiguratorie fiind verificată periodic de instanța de judecată, urmând că această dispoziție a instanței să fie executorie, la dată rămânerii definitive a prezenței”,a  motivat judecătorul care s-a ocupat de dosar, la Tribunal.

Acestea fiind spuse, nu ne mai rămân decât întrebări la care sperăm să aflăm răspunsul curând... Care a fost declicul care a condus la o asemenea hotărâre? N-a fost avocatul lui Nicolaescu suficient de...bătăios, astfel încât să mențină aceeași poziție pe care a avut-o apărarea la fond? Cineva a dictat, altcineva a executat? 

Interesant de punctat este faptul că Nicolaescu a simțit finalul poveștii. În ianuarie a.c., fostul prefect a recuzat-o pe una dintre judecătoarele din completul C4, care s-a ocupat de dosar, respectiv Georgiana Anghel Tudor, însă președintele Curții de Apel, Jurubiță Alina Gabriela, a respins cererea. De menționat că din completul C4 mai face parte și judecătoarea Ștefania Pârlogea.

În alte ordine de idei, în urma deciziei judecătorului Tudor, Nicolaescu a fost, la scurt timp de la pronunțarea deciziei, încarcerat în Penitenciarul Poarta Albă. Rămâne de văzut, însă, dacă va uza de calea extraordinară de atac - recursul în casație - și, dacă o va face, care va fi poziția celui de-al treilea judecător care va instrumenta speța. Până una alta, aveți încredere în Justiție. Sau nu!