ATENȚIE! La Constanța sunt PARTICULE PERICULOASE ce pot CREȘTE riscul de MORTALITATE!

Barna Tanczos, ministrul Mediului, Apelor şi Pădurilor a declarat, într-o conferință de presă, susținută la Eforie Sud că aerul din marile orașe ale României este foarte poluat. La malul mării, particulelor atmosferice (PM) li se adaugă și praful deșertic ceea ce conduce la concentrații ridicate de PM10 și PM2.5 și la un impact puternic asupra sănătății.

Cele mai mari niveluri de poluare se înregistrează în zonele urbane din Bulgaria, Polonia, România și Croația. Acest fapt a fost confirmat chiar de ministrul Mediului, Barna Tanczos, în timpul vizitei pe litoralul românesc. „Avem, din păcate, foarte multe orașe unde particulele fine, PM10, PM2.5, creează probleme foarte mari. Acest lucru arată modul în care sunt organizate acțiunile de ecologizare a străzilor și de ecologizare a orașelor noastre mari. E o responsabilitate uriașă a autorităților locale, este o responsabilitate a celor care autorizează clădirile sau zonele rezidențiale care se construiesc, a celor care gestionează curățirea străzilor și a celor care gestionează traficul. Am avut întâlniri cu primarii și fiecare oraș trebuie să aibă un PIGA (Program Integrat de Gestionare a Aerului). Este motivul pentru care Europa a lansat această acțiune și sper ca Ministerul să reușească să implementeze prin autoritățile publice locale aceste planuri și să îmbunătpțească astfel calitatea aerului în România. Nu suntem pe un loc fruntaș, este o problemă, și arată realitatea de gestionare a problemelor”, a declarat ministrul Barna Tanczos.

Barna Tanczos

Iată cum stau lucrurile la Constanța

Meteoblue.com pune la dispoziție un grafic ce prezintă prognoza de particule (PM și praf deșertic) pentru Constanța, în care se poate observa că praful deșertic nu a fost prezent, în ultima perioadă, însă, crescut a fost nivelul particulelor PM10 dar și a celor de tip PM2.5.

Sursa foto: Captură Meteoblue.com

Ce sunt particulele atmosferice

Particulele atmosferice (PM) reprezintă materie microscopică în stare solidă sau lichidă care este suspendată în aer. Sursele de particule pot fi naturale sau antropogenice. Cele mai îngrijorătoare pentru sănătatea publică sunt particulele suficient de mici pentru a fi inhalate în părțile cele mai adânci ale plămânului. Aceste particule au un diametru mai mic de 10 microni și sunt definite ca PM10. Sunt un amestec de materiale printre care se numără fum, funingine, praf, sare, acizi și metale. Particulele se formează și atunci când gazele emise de către vehiculele motorizate și de către industrie sunt supuse la reacții chimice în atmosferă. PM10 sunt vizibile privirii sub formă de ceață care poartă denumirea de smog. PM10 se numără printre cele mai nocive dintre substanțele care poluează aerul. PM10 include particule fine definite ca PM2.5, care sunt particule fine cu diametrul de 2.5 μm sau mai puțin. Cel mai mare impact al poluării atmosferice cu particule asupra sănătății publice este cauzat de expunerea îndelungată la PM2.5, astfel: PM2.5 crește riscul de mortalitate specific vârstei, în special în cadrul persoanelor care suferă de afecțiuni cardiovasculare; PM10 poate spori numărul și severitatea crizelor de astm; PM10 cauzează sau agravează bronșitele și alte afecțiuni pulmonare; PM10 reduce abilitatea corpului de a lupta cu infecțiile.

Sursa foto: ceccarbusinessmagazine.ro

Ce este praful deșertic?

Praful deșertic este alcătuit din particule mai mici de 62 μm și își are originea în deșerturi. Cel mai adesea, particulele de praf sunt mici, ceea ce conduce la concentrații ridicate de PM10 și PM2.5 și la un impact asupra sănătății. Prognozele pentru concentrațiile de gaze care poluează aerul sunt prezentate în cel de-al treilea panou. Poluarea accentuată cu ozon (O₃) din troposfera inferioară se manifestă în special în zonele urbane. Ozonul poate: să îngreuneze respirația profundă și sănătoasă; cauza o respirație întretăiată și poate cauza dureri atunci când respirăm adânc; provoca tuse și senzație de iritație sau durere în gât; inflama și deteriora căile respiratoria; agrava afecțiunile pulmonare, precum astmul, emfizemul și bronșita cronică; crește frecvența crizelor de astm; expune plămânii la infecții; continua să deterioreze plămânii chiar și atunci când simptomele au dispărut; cauza apariția bolii pulmonare obstructive cronice (BPOC).

Diana BERECHET