Atenție! Vezi cum rămân pensionarii români fără bani în conturi

Un nou tip de fraudă afectează pensionarii din România: hoții nu mai folosesc atacuri informatice, ci profită de accesul direct la telefoanele și aplicațiile bancare ale seniorilor. Un caz din Gorj arată cum o femeie de 75 de ani a fost prejudiciată cu 77.000 de lei. Băncile și anchetatorii avertizează că abuzul de încredere devine o vulnerabilitate majoră.

Un fenomen nou ia amploare în România, iar anchetatorii îl consideră o schimbare radicală în modul în care sunt comise fraudele din conturile de pensii. Autorii nu mai folosesc instrumente informatice, nu atacă servere și nu încearcă să păcălească prin phishing. Noua metodă este mult mai simplă și, tocmai de aceea, mai greu de identificat: accesul direct la telefonul persoanei în vârstă, la aplicația bancară și la datele ei de autentificare.

Autorii sunt adesea persoane apropiate, rude sau oameni de încredere ai seniorilor. Nu au nevoie de tehnologie avansată, ci de apropiere fizică și de câteva minute în care victima își lasă telefonul sau cardul nesupravegheat. Apoi instalează aplicațiile pe propriile dispozitive sau memorează datele de acces. Fenomenul se răspândește rapid, iar prejudiciile cresc discret, acoperite de încrederea firească dintre membrii familiei.

Cazul din Gorj care a declanșat alarma

Un astfel de caz a fost semnalat recent în județul Gorj. O femeie de 75 de ani a descoperit că, timp de doi ani, nepoata ei, în vârstă de 25 de ani, i-a retras bani în mod repetat din contul de pensie. Prejudiciul depășește 77.000 de lei, iar tranzacțiile au fost efectuate exclusiv prin aplicația bancară.

Nepoata nu a spart niciun sistem, nu a accesat ilegal servere și nu a folosit un virus informatic. A profitat de faptul că avea acces direct la telefonul bunicii și la contul ei bancar. Poliția a declarat că metoda este nouă și că nu are legătură cu atacurile cibernetice tradiționale. Este o fraudă comisă exclusiv prin abuz de încredere.

În anchetă, anchetatorii au constatat că banii erau retrași în sume mici, constant, pentru a nu trezi suspiciuni. Seniora își verifica doar soldul, nu istoricul tranzacțiilor, ceea ce a permis ca situația să continue mult timp fără alerte.

Frauda se mută în interiorul familiei

Cele mai multe cazuri descoperite până acum au același tipar. Seniorii își lasă telefonul sau cardul copiilor ori nepoților ca să îi ajute la plata facturilor, la instalarea aplicațiilor bancare sau la verificarea pensiei. În multe situații, aceste persoane își instalează pe propriile telefoane aplicația băncii sau își notează datele de logare. Apoi, în timp, folosesc accesul pentru a retrage bani în mod repetat.

Diferența majoră față de schemele clasice de phishing sau apelurile false este că victima nu suspectează nimic. Nu primește SMS-uri ciudate, nu este sunată de persoane necunoscute și nu este pusă în alertă de acțiuni neobișnuite. În fraudarea conturilor de pensii, încrederea devine principala poartă de intrare pentru infractori.

Poziția băncilor. BCR avertizează asupra abuzului de încredere

BCR a transmis pentru Profit.ro o declarație fermă, subliniind sensibilitatea fenomenului. „Cazurile de fraudă care implică persoane în vârstă sunt deosebit de sensibile și ne arată cât de important este să fim atenți la securitatea digitală, dar și la cea umană. Vedem din ce în ce mai des situații care implică abuzul de încredere al unor persoane apropiate, care au acces direct la telefonul sau aplicația bancară a seniorilor”, a transmis banca.

Instituția financiară spune că, sub pretextul ajutorului, apropiați ai seniorilor ajung să obțină acces la conturile lor. De acolo, pot efectua tranzacții frauduloase fără ca titularul să observe imediat.

BCR recomandă protejarea telefonului, a parolelor și a codurilor de autentificare. De asemenea, sfătuiește familiile să discute deschis cu părinții și bunicii despre modul de folosire a aplicațiilor bancare, astfel încât prevenția să vină înaintea oricărei suspiciuni.

Cardurile de pensie devin o vulnerabilitate dacă datele sunt împărtășite

Noile carduri de pensii, conectate automat la aplicațiile bancare, facilitează accesul rapid la bani, dar creează și o vulnerabilitate dacă datele sunt împărtășite. Mulți pensionari nu verifică istoricul tranzacțiilor, ci doar soldul, iar acest obicei permite retrageri repetate fără a atrage atenția.

În contextul creșterii acestor cazuri, experții spun că, deși tehnologia este sigură, factorul uman devine veriga slabă. Securitatea nu este compromisă prin breșe informatice, ci prin comportamente care pornesc din rutina și încrederea oamenilor.

Încadrarea juridică și avertismentele anchetatorilor

Fenomenul este încadrat juridic drept „acces ilegal la un sistem informatic” și „efectuare de operațiuni financiare frauduloase”. Ambele reprezintă infracțiuni grave, pedepsite cu închisoarea. Dacă faptele sunt comise de un membru al familiei, ele nu sunt atenuate automat de legăturile de rudenie.

Anchetatorii avertizează în mod repetat că „încrederea oarbă în rude poate deveni o vulnerabilitate financiară”. Este o frază care sintetizează natura acestui nou tip de fraudă: tehnologia poate fi apărată, dar încrederea umană nu poate fi criptată.

Băncile nu pot interveni în dinamica familială, însă pot educa publicul. Toți clienții sunt îndemnați să trateze codurile de autentificare ca pe un bun personal, comparabil cu actul de identitate. Ele nu trebuie comunicate, fotografiate sau păstrate în locuri accesibile.

Un fenomen în creștere, greu de detectat

Cazurile raportate sunt tot mai numeroase, iar prejudiciile variază de la câteva sute la zeci de mii de lei. Anchetatorii spun că fenomenul va continua să crească fără măsuri de prevenție, deoarece metoda este discretă și nu implică tehnici digitale vizibile.

Totodată, specialiștii în securitate financiară arată că seniorii rămân categoria cea mai vulnerabilă, nu doar din cauza necunoașterii tehnologice, ci mai ales din cauza încrederii necondiționate în persoanele apropiate. Această combinație transformă accesul la telefon și aplicația bancară într-o poartă deschisă pentru fraudă.