Atlassib, compania lui Ilie Carabulea, și-a tras obloanele și la punctul de lucru din Constanța... unde bate vântul! Video
Atlassib, compania lui Ilie Carabulea, și-a tras obloanele și la punctul de lucru din Constanța... unde bate vântul! Video
Facebook Instagram X Whatsapp Linkedin PinterestAtlassib, una dintre cele mai cunoscute firme de transport internațional și de mărfuri, se confruntă cu probleme financiare și s-a închis, se pare, după 33 de ani de funcționare. Compania avea punct de lucru la Constanța, pe strada Verde. În urmă cu o săptămână, reprezentanții firmei au golit spațiul. Fondatorul companiei este un nume controversat în România, cunoscut în principal pentru fondarea Băncii Comerciale Carpatica, singura bancă cu capital 100% autohton din România cu sediul în Sibiu. Ilie Carabulea, căci despre el este vorba, a fost vizat de mai multe condamnări penale definitive (printre care dare de mită și alte acuzații legate de Carpatica Asig), care au implicat perioade de închisoare cu executare.
Lovitură dură pentru afaceristul Ilie Carabulea, în vârstă de 80 de ani, cunoscut în principal pentru fondarea Băncii Comerciale Carpatica, singura bancă cu capital 100% autohton din România cu sediul în Sibiu. Acțiunile Băncii Comerciale Carpatica au început să fie tranzacționate în cadrul Bursei de Valori București din iunie 2004, după ce în prealabil, timp de aproape patru ani, banca a fost listată pe Bursa Electronică Rasdaq. În primăvara lui 2016, Patria Bank, care a devenit acționar majoritar în Banca Comercială Carpatica S.A., cu o participare de peste 60%, a demarat procesul de fuziune dintre cele două bănci.
Revenind, cea mai cunoscută firmă de transport internațional și mărfuri, Atlassib, din portofoliul afaceristului, și-a tras obloanele, din cauza problemelor financiare. Carabulea a înființat compania în 1993, prin intermediul acesteia românii trimiteau pachete sau mergeau la muncă în Vest, mai ales după admiterea României în UE, în 2007. Compania lui Carabalea oferea servicii de transport internațional de persoane și servicii de coletărie în România, Italia, Germania, Austria, Franța, Belgia și Olanda.
De altfel, colaboratorii companiei au început, deja, să-și exprime regretul cu privire la încetarea colaborării. „De astăzi ne despărțim cu tristețe de firma Atlassib (S-a INCHIS), un partener de încredere în toți acești ani. Le mulțumim pentru colaborarea frumoasă și pentru că au fost puntea dintre românii plecați și dorul de acasă. Ne pare rău că de acum, mulți dintre noi nu vor mai avea această cale de a trimite sau primi un strop de iubire din țară. Dacă vom avea noutăți pozitive legate de firma Atlassib sau vom începe o nouă colaborare cu altă firmă de transport pachete, vă vom anunța cu drag. Vă mulțumim pentru încredere și răbdare!“, a scris pe Facebook Mihăiță Niță, un colaborator cu magazin românesc în Sicilia.
La punctul de lucru din Constanța, de pe strada Verde, bate vântul. Depozitul a fost golit în urmă cu o săptămână și, deja, spațiul a fost ocupat de o altă firmă.
Video:
Atlassib - transport - funcționa pe firma Atlantic Travels International SRL, controlată de Marina Carabulea, soția lui Ilie Carabulea, cu 90 % din acțiuuni, Tănase Corneliu, cu 9,6 % acțiuni și Blacktone Plaza SRL.
În 2024, firma a avut vânzări de peste 9 milioane de lei, față de 25 de milioane de lei, cât a avut în 2023, și profit de doar 154.000 de lei. Datoriile firmei erau, în 2024, de aproape 15 milioane de lei.
Atlassib a fost înființată de Ilie Carabulea împreună cu Corneliu Tănase și a devenit rapid una dintre cele mai importante companii românești de transport internațional de persoane și mărfuri. A pornit de la transportul de mărfuri imediat după 1990 (când Carabulea a achiziționat primele camioane), firma s-a extins spre curse regulate de pasageri spre vestul Europei și a ajuns în perioada de vârf (în special 2010-2012) să opereze în 10-12 țări, cu o flotă de sute de autocare.
Patronul Atlassib, Ilie Carabulea, a lucrat înainte de 1989 ca inginer și șef de birou la Întreprinderea de Reparații Auto și Transporturi Auto Sibiu, iar după Revoluție a intrat în antreprenoriat. Pe lângă transporturi, și-a diversificat afacerile în domeniul asigurărilor (prin Grupul Financiar Carpatica), hoteluri (construcția unui hotel de 4 stele la Sibiu), agricultură și alte domenii și a ajuns în anii 2000–2010 printre cei mai bogați oameni de afaceri din România. Cariera sa a fost marcată și de mai multe condamnări penale definitive (printre care dare de mită și alte acuzații legate de Carpatica Asig), care au implicat perioade de închisoare cu executare.
În 2023, lichidatorul Poșta Atlassib, altă companie din portofoliul lui Carablea, în faliment, îi scotea la licitație bunurile. A vândut, la licitație publică, în bloc, 11 mijloace de transport-autoturisme, autoutilitare, autocamioane în valoare estimată de 101.688 euro.
Prin firma General Hotel Group SRL, familia Carabulea deține pe litoral hotelurile Favorit, Paloma şi Complexul Marea Neagră.
Carabulea a fost condamnat în dosarul Carpatica
În 2017, Carabulea a fost condamnat la 5 ani și 6 luni la închisoare, fiind acuzat de folosirea influenţei unei persoane care îndeplineşte o funcţie publică, favorizarea făptuitorului şi constituire de grup infracţional organizat. În primă instanţă, fostul şef al ASF, a fost achitat, decizia fiind menţinută şi de instanţa supremă. „Carabulea Ilie (persoana care deţine indirect şi controlează societatea de asigurări) l-a promovat, susţinut şi cointeresat financiar, în mod constant, pe fostul director Mîrzac Marian (care a ocupat această funcţie la SC Carpatica Asig SA în perioada 16.05.2012 – 23.04.2013), pentru a fi ales în conducerea ASF.
Din poziţia de membru neexecutiv în cadrul conducerii ASF, ocupată cu începere din data de 24 aprilie 2013, Mîrzac Marian a făcut demersuri pentru a asigura protecţia SC Carpatica Asig SA şi pentru a evita suspendarea autorizaţiei de funcţionare de pe piaţa asigurărilor din România, până la remedierea deficienţelor”, au scris procurorii în actul de sesizare a instanţei.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
15.1° Constanța 








.jpeg_t.jpeg)



.jpg_t.jpg)

.jpg_t.jpg)

.jpeg_t.jpeg)




