Autoritățile reacționează în urma scandalului privind Canalul Bâstroe

Autoritățile reacționează în urma scandalului privind canalul Bâstroe. Atât liderul PSD, Marcel Ciolacu, cât și premierul Nicolae Ciucă, susțin că România nu o să permită distrugerea canalului Bâstroe.

„România nu permite sub nicio formă distrugerea Deltei Dunării! Lucrările de pe Canalul Bâstroe trebuie să înceteze ACUM! Statul și poporul român au fost solidari și au ajutat, la greu, Ucraina. Poporul român însă nu acceptă să rămână fără această minune a naturii care este Delta Dunării”, transmite liderul PSD.

„Vreau să fiu foarte clar: minciunile, manipulările și minimalizarea problemei trebuie să înceteze! Autoritățile române trebuie să ia decizii rapide pentru ca lucrările de pe Bâstroe să înceteze imediat și situația să revină la normal. Vom face apel la toate convențiile internaționale, bilaterale și la toate forurile pentru cauza Deltei Dunării! Ne vom proteja, cu toate forțele, moștenirea generațiilor următoare”,a mai dat asigurăru Ciolacu.

PSD cere autorităților de la Kiev să reia colaborarea bilaterală onestă și să oprească imediat dragarea de mare adâncime pe Canalul Bâstroe, potrivit unui comunicat de presă, citat de Mediafax.

„PSD cere autorităților de la Kiev să reia colaborarea bilaterală onestă și să oprească imediat dragarea de mare adâncime pe Canalul Bâstroe! Adâncirea fără precedent a Canalului, până la 8-10 metri, pentru a face posibilă navigația navelor de mare capacitate, modifică dramatic debitul și circulația apei, cu efecte fatale asupra biodiversității Deltei Dunării. România s-a dovedit un vecin și partener onest. A primit milioane de refugiați ucraineni, le-a asigurat casă, masă, locuri de muncă pentru adulți și școală pentru copii. A facilitat exportul grânelor ucrainene, cu mari eforturi și costuri considerabile. A asigurat sprijin internațional și suport în toate modurile posibile pentru ca Ucraina să reziste în fața invaziei rusești”, tranbsmit social-democrații.

PSD arată că „ Ucraina a avut și va avea în România un aliat pe care se poate bizui”, informează stiripesurse.ro.

„Și, tocmai de aceea, cu atât mai mult este datoare să protejeze această relație bilaterală. PSD n-a avut și nu are nicio șovăială să apere Delta Dunării, bun inestimabil al întregii umanități. De aceea, încă de săptămâna trecută, a tras primul semnal de alarmă, prin ministrul Transporturilor și Infrastructurii, prim-vicepreședintele PSD Sorin Grindeanu. Mai mult, astăzi PSD a cerut în mod oficial Comisiei Europene, prin europarlamentarul Victor Negrescu, să se pronunțe asupra acțiunii unilaterale a Ucrainei care ignoră convențiile și acordurile internaționale la care este parte. În egală măsură, PSD solicită tuturor autorităților române să se manifeste cu convingere și fermitate pentru apărarea și protejarea patrimoniului de importanță universală al Deltei Dunării. Suntem cu toții datori să prevenim producerea unei catastrofe ireversibile și să transmitem intactă generațiilor viitoare moștenirea unică a miracolului naturii de la gurile Dunării”, se menționează în finalul comunicatului.

Premierul Nicolae Ciucă, clarificări despre canalul Bâstroe

Premierul Nicolae Ciucă a precizat, luni, că orice excede lucrărilor de întreținere a canalului Bâstroe va fi clarificat între ţara noastră şi Ucraina, dar va fi sesizată şi Comisia Europeană.

"Orice excede lucrărilor de întreținere a canalului Bâstroe va fi clarificat între autoritățile din România și cele din Ucraina și, desigur, o să fie sesizată Comisia Europeană", spune Nicolae Ciucă.

"Schimbul de documente între instituțiile din România și cele din Ucraina, inclusiv ultimul răspuns al Ambasadei Ucrainei la București, redă faptul că lucrările au fost unele de întreținere și nu de adâncire a navigabilului.

Nu s-a schimbat cu nimic ceea ce v-am declarat de dimineață, înainte de intrarea în ședință, față de ce vă răspuns acum. Tot ce noi am realizat, instituțional, până în acest moment, vizează menținerea activităților părții ucrainene pe canalul Bâstroe în limita lucrărilor de întreținere.

Orice excede acestor lucrări, o să fie clarificat între autoritățile din Românie și cele din Ucraina și, desigur, o să fie sesizată Comisia Europeană", a apus, luni, premierul Nicolae Ciucă.

El afirmă că nu știe dacă lucrările ucrainenilor au fost făcute din bani europeni.

"Cert este că anul trecut, pe documentele pe care mi le-a pus la dispoziție Ministerul Afacerilor Externe, nu a existat un acord al MAE în acest sens. (...) Nu am o astfel de informare (că Ucraina ar intenționa construirea unei hidrocentrale în zona Bâstroe - n.r.).

Noi am discutat cu partenerii și cu vecinii noștri ucrainieni și de asemenea cu Comisia și, Canalul Sulina îl punem la dispoziție, din toate punctele de vedere contribuind la tot ceea ce înseamnă asigurarea șenalului navigabil, astfel încât să putem să folosim la maxim Canalul Sulina.

Ca atare, există o serie întreagă de demersuri care sunt în derulare și sperăm ca într-o perioadă de timp scurtă să putem să asigurăm circulația pe Canalul Sulina pe timp de noapte. Atunci, traficul s-ar fluidiza și ar permite să funcționeze în limite de normalitate", adaugă premierul.

De asemenea, Ciucă a reamintit că a cerut tuturor autorităților să verifice situația din punct de vedere tehnic.

"Până în momentul în care nu am datele tehnice nu speculez pe marginea acestui subiect. (...) În acest moment nu există acea adâncime care să asigure navigația navelor cu pescaj atât de mare”, mai spune Nicolae Ciucă.

Întrebat ce mai pot face autoritățile de la București dacă sunt puse în fața faptului împlinit, în afară de informat Comisia Europeană, el spune: "Se discută cât se poate de concret cu autoritățile din Ucraina.

Ministrul Aurescu a vorbit Sâmbătă cu ministrul de Externe Kuleba și au clarificat cât se poate de bine acest subiect, legat de ce se desfășoară. S-au întâlnit la Munchen și au discutat în bilateral acest subiect", a continuat Nicolae Ciucă.

 Întrevederea cu ambasadorul Ucrainei, Ihor Prokopchuk, pe tema căii de navigație inițiate de Ucraina în Delta Dunării

Ambasadorul Ucrainei la București, Ihor Prokopchuk, a fost invitat, din dispoziția ministrului afacerilor externe Bogdan Aurescu, luni, 20 februarie 2023, la sediul MAE pentru o discuție cu secretarul de stat pentru afaceri strategice Iulian Fota.

În cadrul discuției, partea română a solicitat părții ucrainene să clarifice cât mai curând diferența de poziționare a Ucrainei între precizările de presă emise în cursul zilei de sâmbătă, 18 februarie, conform cărora partea ucraineană nu efectuează decât lucrări de întreținere pe canalul navigabil al Dunării, și respectiv informațiile publicate la data de 17 februarie, de către Ministerul Comunităților, Teritoriilor și Dezvoltării Infrastructurii al Ucrainei, conform cărora pe canalul Bâstroe adâncimile de navigație au ajuns la 6,5 m (de la 3,9 m cât ar fi fost la debutul războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei).

Partea română a reiterat solicitarea stopării imediate a tuturor lucrărilor de dragaj în cazul  în care acestea nu au ca scop exclusiv întreținerea căii de navigație. Partea română a evidențiat în cadrul discuției faptul că nu există acordul cu privire la desfășurarea unor astfel de activități, în condițiile în care sunt în curs procedurile de evaluare a impactului de mediu al proiectelor de navigație ale părții ucrainene. MAE a reamintit că, în demersul scris efectuat la 16 februarie, pe cale diplomatică, pe lângă partea ucraineană, a solicitat ca, în cazul în care partea ucraineană efectuează lucrări de dragare de adâncire (care depășesc caracterul de lucrări de mentenanță/întreținere), acestea să înceteze. Astfel, MAE a pus în vedere părții ucrainene necesitatea de a se abține de la orice acțiune menită a adânci calea de navigație în absența unui dialog cu România și a consimțământului expres al României în acest scop.

Totodată, în cadrul întâlnirii, partea română a solicitat, în regim de urgență, acordul părții ucrainene pentru accesul navelor hidrografice române ale Administrației Fluviale a Dunării de Jos în apele ucrainene ale brațului Chilia în vederea efectuării de măsurători de batimetrie, sedimentare și de debite pe întreaga albie a brațului Chilia, care formează frontiera dintre România și Ucraina, pentru a identifica modificările morfologice care au survenit pe brațul Chilia începând cu anul 2005.

MAE a arătat în cadrul întâlnirii că un astfel de acord al părții ucrainene va contribui la clarificarea aspectelor anterior menționate, precum și la asigurarea deplină a încrederii între cele două părți - ca parteneri și state vecine apropiate, care împărtășesc aceleași valori.

MAE reiterează, în acest context, faptul că verificarea pe teren a informațiilor tehnice specifice nu se află în competențele MAE, care nu are structuri teritoriale și nici specializare în materie.

Ministerul Afacerilor Externe consideră că este absolut necesar ca aceste chestiuni să fie lămurite cât mai rapid și sigur de către autoritățile române competente.

Ambasadorul Ucrainei a arătat că partea ucraineană nu desfășoară activități de dragare care au ca scop adâncirea căii de navigație, ci doar activități de natură operațională menite a asigura navigabilitatea până în portul Izmail, parametrii de navigație ai acestuia fiind cuprinși în comunicarea publică a Ministerului Comunităților, Teritoriilor și Dezvoltării Infrastructurii al Ucrainei.

Partea ucraineană a indicat, de asemenea, că necesitatea asigurării navigabilității pe brațul Chilia și capacitarea porturilor fluviale ale acestui stat (în mod particular a portului Izmail) a survenit în contextul blocadei instituite de Rusia asupra portului Odesa.

Partea ucraineană a exprimat deplina deschidere pentru reluarea dialogului la nivel tehnic, în scopul clarificării tuturor elementelor de interes și stabilirii cooperării în cadrul acestui proiect cu luarea în considerare a intereselor ambelor părți, inclusiv a celor deduse din necesitatea protejării mediului Deltei Dunării. În acest scop, partea ucraineană a propus organizarea în perioada următoare a unei reuniuni tehnice între ministerele responsabile pentru domeniul transporturilor din cele două state.

MAE reamintește că ministrul de externe Bogdan Aurescu a avut o discuție cu ministrul de externe al Ucrainei, Dmytro Kuleba, sâmbătă, 18 februarie, în marja Conferinței de Securitate de la München, prin care a solicitat clarificarea cât mai curând a poziției părții ucrainene.

MAE reiterează, de asemenea, că a solicitat, în cursul zilei de 13 februarie, Administrației Rezervației Biosferei Delta Dunării transmiterea unor informații cât mai complete și actualizate privind eventuale activități desfășurate de partea ucraineană în sectorul „canalului de navigație Bâstroe” și evaluarea instituției privind impactul acestora, iar ulterior MAE a solicitat și Poliției de Frontieră Române transmiterea informațiilor rezultate în urma monitorizării activităților efectuate de autoritățile ucrainene sau de contractori ai acestora în sectorul „canalului de navigație Bâstroe”, precum și evaluarea caracterului acestora. Totodată, MAE a solicitat la 15 februarie informații de specialitate din partea Administrației Fluviale a Dunării de Jos (AFDJ). În urma acestor solicitări, MAE nu a primit până în prezent informări din partea acestor autorități aflate în subordinea altor ministere de resort din care să rezulte că partea ucraineană efectuează lucrări de dragare de adâncire.

De asemenea, MAE a transmis și pe 16 februarie 2023, dar și anterior, inclusiv în 2022, Comisiei Europene, că autoritățile române nu sunt de acord cu propunerea de includere a brațelor Chilia și Bâstroe ale Dunării în TEN-T întrucât este necesar ca proiectul canalului de navigație inițiat de Ucraina să respecte strict prevederile de drept internațional aplicabile, inclusiv și mai ales reglementările în materie de protecție a mediului. Sunt neadevărate informațiile publice potrivit cărora Comisia ar fi cerut, prin acest demers, acordul României pentru adâncirea așa-zisului „canal de navigație Bâstroe”.