Av. Toni Neacșu: Angajarea răspunderii Guvernului – un șantaj legalizat care subminează democrația

Guvernul condus de Ilie Bolojan se pregătește să își asume răspunderea în Parlament, săptămâna viitoare, pe un amplu pachet de legi care modifică aproximativ 25 de acte normative aflate deja în vigoare. Pachetul este criticat de juriști pentru caracterul său eterogen, întrucât aduce modificări în domenii foarte diverse – de la fiscalitate și administrație publică, până la regimul circulației, pensii, construcții și sistemul de plăți electronice. Teoretic, angajarea răspunderii este prevăzută de Constituție. În practică, ea deturnează principiul separației puterilor în stat. Parlamentul, unica autoritate legiuitoare (art. 61 din Constituție), este înlăturat din procesul legislativ, iar Guvernul legiferează prin forță, sub umbrela unui șantaj politic. Este, de fapt, anticamera autoritarismului executivului.

Avocat Toni Neacșu

În aceste zile, se vorbește tot mai des despre faptul că Guvernul condus de Ilie Bolojan își va „asuma răspunderea” pe un nou pachet legislativ. În realitate, expresia este înșelătoare. Nici premierul, nici executivul nu își asumă vreo răspundere concretă pentru efectele măsurilor impuse. Nu există consecințe juridice, administrative, civile sau penale pentru guvernanți, chiar dacă legile adoptate astfel se dovedesc abuzive, neconstituționale sau ineficiente.

Constituția României, prin articolul 114, folosește termenul de „angajarea răspunderii Guvernului”. Practic, este un mecanism prin care Parlamentul este pus în fața unei alegeri forțate: ori acceptă pachetul de legi propus de Guvern, oricât de controversat ar fi, ori cade Guvernul și trebuie ales altul.

Printre legile vizate se numără Codul Fiscal, Codul de Procedură Fiscală, Codul Administrativ, Legea construcțiilor, legislația privind pensiile, dar și acte normative legate de ANAF, jocuri de noroc, servicii publice, finanțe, apărare sau justiție.

Guvernul României condus de Ilie Bolojan

Critici privind constituționalitatea

O parte semnificativă din prevederi ar urma să intre în vigoare abia la 1 ianuarie 2026, deși, potrivit Constituției, angajarea răspunderii Guvernului se justifică doar prin urgența măsurilor propuse.

„Angajarea răspunderii Guvernului, prevăzută de articolul 114 din Constituție, este o procedură prin care Guvernul forțează adoptarea unui proiect de lege fără dezbatere parlamentară normală. Această „asumare a răspunderii” nu este de fapt o asumare reală: Guvernul nu răspunde juridic, administrativ sau penal pentru efectele măsurilor adoptate prin această procedură, chiar dacă acestea sunt abuzive sau neconstituționale. În condițiile majorității confortabile a Guvernului Bolojan, această procedură devine o formalitate, o metodă de șantaj politic prin care executivul trece legi fără dezbatere reală, subminând principiul separației puterilor și rolul Parlamentului de unic legiuitor. Este o formă de guvernare autoritară mascată în procedură constituțională, o metodă de a dicta legi în loc să existe dezbatere parlamentare democratică și autentică. Procedura ar trebui să rămână o excepție, iar Curtea Constituțională să prevină abuzurile. Nu o mai face de mult. Guvernul Bolojan pare să repete modelul Boc (recordman cu peste 15 angajări de răspundere în 4 ani), folosind angajarea răspunderii ca instrument de dominare legislativă si de impunere a unei viziuni personale, nu ca o adevărată reacție la crizele bugetare, economice si sociale prin care trecem”, a declarat avocatul Toni Neacșu.

Cea mai vulnerabilă componentă a pachetului, așa cum spune și Toni Neacșu, este includerea modificărilor la regimul pensiilor magistraților – o temă care nu are legătură directă cu obiectivul principal anunțat de Executiv, acela al consolidării fiscal-bugetare. „Impactul bugetar al acestor schimbări este nul cel puțin până în 2030”, atrag atenția experții, subliniind că majoritatea pensiilor existente sau care vor fi acordate în următorii ani nu vor fi afectate.

În aceste condiții, există riscul ca întregul pachet legislativ să fie declarat neconstituțional. „Introducerea în acest context a pensiilor magistraților nu are fundament economic, ci mai degrabă electoral”, a mai spus Toni Neacșu.

Implicații politice și externe

Decizia premierului de a lega reforma pensiilor magistraților de un pachet de austeritate mai amplu este văzută drept o concesie făcută electoratului, dar care ar putea avea efecte contrare. Reacțiile critice nu au venit doar din partea magistraților, ci și dinspre instituții europene, care privesc această măsură ca pe o încercare de a slăbi independența justiției – o situație ce amintește de disputele recente dintre Comisia Europeană și state precum Polonia sau Ungaria.

Directivele vin de la UE

De asemenea, surse guvernamentale se tem că demersul ar putea complica negocierile României pentru aderarea la Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE), prevăzută inițial până la sfârșitul acestui an.

O miză riscantă pentru premier

În fața acestor critici, Ilie Bolojan are de ales între a menține forma actuală a pachetului – cu riscul ca acesta să fie respins de Curtea Constituțională și să genereze tensiuni externe – sau să renunțe la prevederile privind pensiile magistraților, asumându-și însă costuri politice interne.

Ilie Bolojan

Pe lângă aceste chestiuni sensibile, pachetul conține și măsuri considerate abuzive de unii analiști, precum posibilitatea transformării amenzilor contravenționale neplătite în pedepse cu închisoarea sau cesionarea către recuperatori privați a creanțelor fiscale locale.

Atunci când executivul dispune de o majoritate confortabilă în Parlament – așa cum este cazul acum, cu peste 65% – întreaga procedură devine o simplă farsă. Majoritatea ar putea trece oricum rapid orice proiect de lege. În aceste condiții, recurgerea la angajarea răspunderii nu are alt sens decât acela de a elimina dezbaterea parlamentară.

Bolojan, în fața unei tentații periculoase

Astăzi, Ilie Bolojan pare pregătit să repete istoria. Folosirea excesivă a „angajării răspunderii” nu mai este un instrument excepțional, ci riscă să devină regulă. În loc să fie un stat democratic, România riscă să alunece spre un model de guvernare bazat pe forță și pe evitarea dezbaterii parlamentare.

Guvernul Boc 2

Întrebarea care se pune acum este simplă: va fi Bolojan un „Boc doi“?