AVIZ MĂMICILOR: antibioticele pot face mai mult rău decât bine dacă sunt administrate aiurea!

Oana Barbu

Temperaturile au scăzut, așa că mulți copii se îmbolnăvesc de infecții ale tractului respirator superior. Altfel spus, răcesc sau fac roșu în gât. De câte ori nu vi s-a întâmplat să ajungeți cu cel mic la medic, să fie diagnosticat cu roșu în gât și să plecați cu o rețetă pentru un antibiotic? Cu siguranță, orice mămică a fost, cel puțin o dată, în această situație. Dr. Oana Barbu, medic specialist pediatru constănțean, atrage atenția că, în infecțiile virale, antibioticele sunt de fapt „dușmanul” și că, numai în aproximativ unul din zece cazuri de infecții din sfera tractului respirator superior este într-adevăr nevoie de ele! În restul cazurilor, aceste medicamente nu doar că sunt inutile, dar fac extrem de mult rău organismului!

„Majoritatea copiilor care se prezintă în serviciile medicale pentru infecții în sfera tractului respirator superior primesc o rețetă pentru un antibiotic. Însă numai în aproximativ unul din zece cazuri recomandarea medicului este corectă. Cercetătorii americani au publicat un studiu în Journal of the American Medical Association în care subliniază că antibioticele sunt prescrise în mod exagerat și pe scară largă pentru inflamații ale gâtului cauzate de infecții virale, situație în care administrarea antibioticului este complet inutilă”, a subliniat medicul constănțean Oana Barbu.

„Din perspectiva părinților, principiul „dovezii sociale” funcționează de foarte multe ori în mod eronat. Au avut prieteni de familie, cunoștințe cu copii bolnavi, un medic le-a recomandat un antibiotic (sau au procurat direct de la farmacie din proprie inițiativă) și copilul, după ce a mai făcut vreo trei – patru zile febră, a început să fie mai bine, iar într-un final s-a vindecat. În realitate, infecția virală și-a urmat evoluția firească și s-a autolimitat în timp, antibioticul neavând niciun rol. Există această „așteptare” din partea multor părinți ce au copii febrili și cu gâtul roșu: să primească antibiotic, cred că cel mic se va face bine mai repede. Adesea vin în cabinetul medical și declară mirați „i-am dat antibiotic și nu îi scade febra!”. Din perspectiva unui medic aflat în criză de timp, cu zece copii în sala de așteptare, este mult mai ușor să recomanzi antibiotice unui pacient cu o infecție virală, decât să nu recomanzi. De cele mai multe ori, așa se așteaptă părinții să procedezi! Este nevoie de destul de mult timp pentru a îi explica pacientului, părinților, toate aspectele legate de o infecție virală: ce este, de ce antibioticele nu au efect asupra ei și că, în majoritatea cazurilor, se va face bine și fără ele”, a adăugat dr. Oana Barbu.

Antibioticele pot avea efecte adverse asupra organismului

Un aspect pe care trebuie să îl înțeleagă părinții este legat de efectele antibioticele asupra organismului uman și mai ales al unui copil. „Dacă această utilizare abuzivă a antibioticele ar fi doar inutilă, problemele nu ar fi nici pe departe atât de serioase. Dar de abia de aici încep marile dezechilibre în organismului copilului, care a primit antibiotice pentru o BANALĂ infecție virală”, a explicat pediatrul constănțean.

În primul rând, organismul dezvoltă rezistență la antibiotice. Nu sună îngrijorător? Așteptați până când veți avea într-adevăr nevoie de antibiotice pentru a trata o afecțiune și veți lua medicamentele cu pumnii, fără niciun rezultat! „Bacteriile sunt organisme extrem de versatile. Dacă există mai multe tipuri de bacterii care trăiesc într-o anumită zonă din organism, când se administrează antibioticele, singurele care vor supraviețui sunt cele rezistente la antibioticele respective. Deci, administrarea antibioticelor selectează tulpinile respective, iar acestea cresc și se reproduc”, a afirmat dr. Barbu.

De asemenea, antibioticele duc la apariția de probleme de tranzit și distrug flora bacteriană. „Antibioticele distrug foarte multe bacterii prezente în mod fiziologic în intestinul copilului. Apar astfel tulburări de tranzit, frecvent diaree, meteorism abdominal, dificil de echilibrat ulterior. Antibioticele distrug flora bacteriană normală din cavitatea bucală și favorizează înmulțirea unei ciuperci numite Candida albicans. Apariția acestei ciuperci mai poate fi favorizată de scăderea imunității în contextul infecției virale. Candidoza orală se prezintă de obicei sub forma unor placarde albicioase, lăptoase, ce acoperă o mucoasă intens roșiatică. Apare pe limbă sau oriunde pe mucoasa orală”, a precizat medicul pediatru.

„Există o tendință generală, în ultimii ani, ca, influențați de accesul la informație online din surse îndoielnice, dar și de publicitatea pe scară largă la medicamente și servicii medicale, pacienții să trăiască cu senzația că sunt foarte bine informați, uneori având convingeri foarte puternice privind tratamentul pe care ar trebui să-l urmeze. Combinația între pacienți incomplet informați, dar cu convingeri puternice și medici care nu își alocă suficient timp pentru a discuta cu pacienții poate duce adesea la prescripții de antibiotice fără utilitate terapeutică, grevate însă de complicații ulterioare redutabile”, a concluzionat medicul pediatru constănțean Oana Barbu.

Florentina BOZÎNTAN