Avocatul Toni Neacșu: Ca să-și ascundă eșecul, Bolojan dă vină pe Curtea Constituțională
Avocatul Toni Neacșu: Ca să-și ascundă eșecul, Bolojan dă vină pe Curtea Constituțională
Facebook Instagram X Whatsapp Linkedin PinterestPremierul Ilie Bolojan s-a trezit la început de an, înainte ca judecătorii Curții Constituționale să se pronunțe pe legea pensiilor magistraților, să pună presiune pe aceștia. El a trimis o scrisoare către CCR prin care le spune că amânarea deciziei a condus la pierderea a 231 de milioane de euro din PNRR. Asta în condițiile în care unul din judecătorii CCR are probleme în ceea ce privește nominalizarea de către președintele Nicușor Dan. Cu alte cuvinte, premierul politic pune presiune pe un CCR numit tot politic pentru o chestiune care a fost clarificată încă de anul trecut. Banii din PNRR s-au pierdut. Fostul membru al CSM Toni Neacșu a declarat că România reușește să fie din nou penibilă, în condițiile în care o comunicare oficială semnată de primul ministru este contrazisă de unul dintre miniștri și de purtătorul de cuvânt al Guvernului.
Presiunile la adresa Justiției se fac pe toate planurile. Săptămâna trecută a venit rândul premierului Ilie Bolojan să-și treacă numele pe lista agresorilor la sistemul de justiție. Acuzat că se implică în numirea șefilor de parchete, Ilie Bolojan a mers mai departe și a transmis o scrisoare către Curtea Constituțională a României pentru a-i informa pe judecătorii CCR că din cauza amânărilor pe legea pensiilor magistraților România a pierdut 231 de milioane de euro din PNRR.
Fostul membru al CSM Toni Neacșu a comentat această situație punctând o serie de lucruri pe care nici Ilie Bolojan și nici altcineva din Guvernul României nu au fost în stare să o spună: România a pierdut 231 de milioane de euro din cauza strategiei greșite adoptate de Bolojan. Mai mult decât atât, afirmațiile din scrisoarea lui Bolojan sunt contrazise chiar de ministrul Fondurilor Europene, Dragoș Pîslaru și de purtătorul de cuvânt al Guvernului, Ioana Ene Dogioiu.
„Trăim în țara în care o comunicare oficială a Guvernului României, emisă sub semnătura Primului ministru, este contrazisă chiar de unul dintre miniștrii de resort, Dragoș Pîslaru, și, bomboana de pe colivă, de purtătorul de cuvânt al Guvernului. În epistola lui Ilie Bolojan, acesta sugera Curții Constituționale că dacă se va pronunța pe 11 februarie România mai are o șansă să primească cele 231 milioane din jalonul 215.
Purtătoarea de cuvânt Ioana Ene Dogioiu, mai nepricepută se pare în dezinformare, explică însă un lucru care era evident: termenul pentru îndeplinirea jalonului a fost 28.11.2025. CE a terminat evaluarea măsurilor întreprinse până atunci de România, a stabilit că obligațiile nu au fost îndeplinite și în consecință cele 231 milioane euro, alături de alte sume din cele 869 mil suspendate în 30.05.2025, vor fi blocate definitiv. Scrisoarea care va conține evaluarea CE este redactată deja, dar va fi comunicată oficial României după 11.02.2026“, a declarat Toni Neacșu.
Ceea ce spunea Ioana Dogioiu a spus chiar și ministrul Fondurilor Europene Dragoș Pîslaru.
„Ministrul Fondurilor Europene a spus același lucru, dar cu alte cuvinte: termenul depășit de România a fost 28.11.2025, iar CE va evalua îndeplinirea jaloanelor prin raportare la ce a făcut Guvernul până la acea dată și în baza Scrisorii de justificare trimisă de minister exact la data de 28.11.2025, evident nepublică, pentru că stăm perfect cu transparența.
În acest moment, cei 231 de milioane de euro sunt considerați pierduți de către Comisia Europeană, pentru că până la 28 noiembrie România nu a promulgat legea, iar în perioada de discuții ulterioare nu a putut să arate că a promulgat legea. Pentru oricine cunoaște mecanismele legislative din cadrul Planului european de Redresare și Reziliență acest lucru nu e o noutate, sancțiunea prevăzută în Regulamentul european pentru nerealizarea restanțelor suspendate timp de 6 luni, până la 28.11.2025, ducând automat la pierderea fondurilor suspendate, art. 24 alin. 8 din Regulamentul 2021/241“, a mai spus Toni Neacșu.
În aceste condiții, fostul membru al CSM consideră că prin scrisoarea transmisă către CCR, Ilie Bolojan dorește să își mascheze eșecul. Și dacă ne aducem bine aminte, același Ilie Bolojan spunea cu subiect și predicat că un eventual eșec la CCR pe legea pensiilor magistraților este egal cu demisia sa din funcția de premier.
„Acesta e motivul pentru care consider că Ilie Bolojan își ascunde de fapt eșecul propriei strategii care a dus la pierderea definitivă a acestor fonduri, alături de alte jaloane, suma totală urmând să o aflăm după 11.02, atunci când pasează răspunderea în cârca CCR. Pentru cei care vor replica spunând că a mai existat o primă lege respinsă pe formă, pentru lipsa avizului CSM, readuc aminte că întreaga responsabilitate pentru adoptarea acesteia fără minima respectare a legislației privind adoptarea actelor normative revine exclusiv Guvernului și rinoceritei de care suferă dl. Ilie Bolojan. Încăpățânarea și disprețul pentru reguli și norme ale premierului sunt cele care au vulnerabilizat și această primă formă a legii“, a mai afirmat Toni Neacșu.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Ti-a placut articolul?
Facebook Instagram X Whatsapp Linkedin PinterestCOMENTARII
Dorim ca platforma noastră să fie un spațiu al dialogului civilizat, al exprimării libere și al dezbaterilor bazate pe respect reciproc. Fiecare cititor are dreptul să își exprime opiniile, să critice, să argumenteze și să își susțină punctul de vedere, însă acest drept trebuie exercitat cu respectarea celorlalți participanți la discuție. Pentru menținerea unui mediu decent și echilibrat, nu sunt permise următoarele tipuri de comentarii: ...
Vezi regulamentul complet
10.4° Constanța 




.jpg_t.jpg)



.jpg_t.jpg)



.jpg_t.jpg)




