Avocatul Toni Neacșu, despre blatul Guvernului ca legea pensiilor magistraților să pice la CCR

Anunțul Curții Constituționale a României prin care Legea privind vârsta de pensionare și pensiile magistraților a fost respinsă nu a surprins pe nimeni din Guvernul României. De ce? Pentru că actualul executiv a făcut cel mai penibil blat pe care specialiștii l-au anticipat cum mult înainte de fi dat verdictul CCR. Declarațiile politice care au urmat ulterior fac parte din același scenariu ieftin al unui blat ordinar. De fapt Guvernul Bolojan a dus atenția românilor în această direcție, pentru a-și putea trece proiectele pe care ei de fapt doreau să le treacă, adică acelea de austeritate. Jocul amânării făcut de CCR am putea spune că a făcut parte din același blat al Guvernului Bolojan, pentru că nu le trebuiau judecătorilor CCR peste două săptămâni ca să spună că Legea nu a respectat procedura. Dar să vedem cum a fost făcut acest blat politic penibil, pus în scenă de Guvernul Bolojal și CCR.  

Toni Neacșu

Manipularea este la ea acasă în Guvernul României, de-a lungul timpului fiind patentate câteva metode de manipulare. Dintre acestea, una pare că merge de minune în orice situație și pe care politicul o folosește ori de câte ori are nevoie. Vorbim despre îndreptarea atenției publicului spre situații create artificial pentru ca în spate să fie realizate adevăratele lucruri pe care dorește să le treacă.

În ultimele luni Guvernul condus de Ilie Bolojan a creat mai multe diversiuni pentru a-și putea trece liniștit acele acte normative ale austerității cu impact direct asupra populației. Protestele diverselor categorii profesionale au trecut pe planul secund pentru că în atenția publicului erau aduse cu totul alte lucruri mult mai puțin importante.

Guvernul condus de Ilie Bolojan

Așa s-a întâmplat în momentul asumării de către Guvernul României în fața Parlamentului pentru nu mai puțin de 5 acte normative, o premieră mondială am putea spune. La momentul respectiv aproape nimeni nu a vorbit despre patru din cele cinci acte normative asumate care aveau impact direct asupra populației și a veniturilor acesteia, prezente și viitoare, pentru toată atenția a fost deturnată de proiectul de lege privind vârsta de pensionare și pensiile magistraților.

Acest subiect a fost inventat tot într-un moment extrem de delicat pentru România. Dezbaterea publică a început să se intensifice după 2005–2006, când presa și opinia publică au început să discute despre diferențele mari dintre pensiile magistraților și cele obișnuite. Dar ce se întâmpla în perioada respectivă? Președintele Traian Băsescu punea bazele sistemului paralel prin care dorea să controleze absolut tot.

Traian Băsescu, Emil Boc

Ulterior, acest subiect a tot fost readus în atenția opiniei publice în perioade cheie când atenția publicului trebuia dusă în altă parte. În 2010 de exemplu, în perioada Guvernului Boc, s-au încercat tăieri ale pensiilor speciale, dar Curtea Constituțională a declarat neconstituțională eliminarea lor, invocând principiul independenței justiției. Această acțiune venea după ce Traian Băsescu, câștigător al unui nou mandat de președinte al României, anunța reducerea salariilor tuturor bugetarilor cu 25% în contextul crizei economice.   

Acum avem parte de un scenariu asemănător, numai că mult mai evoluat decât în anii anteriori. De această dată Guvernul a promovat intenționat un proiect legislativ, asumat în Parlamentul României, dar au făcut tot posibilul ca acesta să fie respins de CCR pentru nerespectarea procedurii. Cum a fost posibil așa ceva ne-a explicat avocatul Toni Neacșu.

Toni Neacșu

„Presupunând că Ilie Bolojan nu s-a comportat dictatorial, ignorând cerințele legale pentru adoptarea în Guvern a unui proiect de act normativ constituțional, ceea ce e foarte posibil, responsabilitatea juridică pentru verificarea existenței la dosar a tuturor avizelor necesare (Consiliul Legislativ, CES, Consiliul Superior al Magistraturii) îi aparține exclusiv Secretariatului General al Guvernului.

Potrivit art. 30 din HG 561/2009 privind elaborarea, avizarea și prezentarea proiectelor de acte normative în Guvern, Secretariatul general trebuie să refuze prezentarea în Guvern și să restituie proiectul legislativ inițiatorului (in cazul pensiilor magistraților Ministerul Muncii și Ministerul Justiției) pentru completarea cu avizele necesare.

Cum la 22.08.2025 a fost cerut avizul CSM iar până la 30.08.2025 nu fusese emis, Secretariatul general nu putea decât prin încălcarea legii să pună proiectul spre discuție și adoptare în ședința de Guvern”, a declarat avocatul Toni Neacșu.

Pentru a fi cât de credibil se poate acest blat penibil între Guvern și CCR, s-a încercat aruncarea cartofului fierbinte în curtea Ministerului Muncii.

Florin Manole

„Ministerul Justiției, deși inițiator al legii, s-a derobat de obligația de a cere aviz de la CSM, lăsând asta pe Ministerul Muncii, care nu are obișnuința comunicării cu aceasta autoritate a justiției. Ministrul Justiției e membru de drept în CSM, putea participa la ședințele acestuia și avea instrumentele să ceară și să obțină avizul. Așa, CSM-ul i-a dus de nas. În plus, Ministerul justiției este cel care dă ultimul aviz guvernamental, confirmând legalitatea si constituționalitatea proiectului de lege. O lege fără un aviz obligatoriu să se afle la dosar este neconstituțională. Deci, cu excepția situației în care premierului Ilie Bolojan nu i-a păsat și și-a impus dictatorial voința, chiar încălcând legea, traseul erorilor la limita abuzului sau neglijenței în  serviciu este acesta: Ministerul Muncii, Ministerul Justiției, Secretariatul general al Guvernului”, a mai spus Toni Neacșu.

Așadar, pe lângă Ministerul Justiției și cel al Muncii, principalul vinovat este Secretariatul General al Guvernului care a introdus acest proiect fără un aviz de la CSM, care cu siguranță ar fi fost negativ, și care ar fi putut fi ignorat de judecătorii Curții Constituționale, cum de altfel au făcut și în alte situații.

Dar pentru că acest proiect trebuia să cadă lejer, și să nu forțeze judecătorii CCR să intre pe analiza textului de lege și să nu îi pună în dificultate în raport cu colegii lor magistrați, Guvernul le-a oferit pe tavă gluma proastă care a ținut atenția publicul spre acest proiect. Și mai penibili au fost judecătorii CCR care au avut nevoie de 2 săptămâni ca să spună că resping Legea pentru că nu are avizul CSM.