Bani avem, planuri nu! Ce riscă România dacă intră în 2026 fără un plan de relansare a investiţiilor şi a economiei

România plăteşte un preţ foarte mare pentru a se stabiliza din punct de vedere financiar şi economic după criza politică apărută acum un an în alegeri şi mai ales după derapajul bugetar din 2024, dar şi din anii anteriori.

Economia este impactată de creşterea inflaţiei ca urmare a creşterii taxelor, de creşterea dobânzilor la lei şi din cauza inflaţiei, dar şi din cauza necesarului de finanţare a statului, de creşterea cursului valutar leu/euro, de scăderea puterii de cumpărare care a dus la scăderea consumului, de scăderea investiţiilor private, de scăderea economică, de reducerea angajărilor şi a creşterilor salariale, de creşterea datoriei publice şi a datoriei externe.

După aproape nouă luni de tensiuni financiare, Mugur Isărescu, guvernatorul BNR, spune că acum s-a ajuns la un echilibru, iar investitorii finanţează din nou România, dar totul se poate pierde dacă programul de ajustare bugetară se întrerupe, scrie Cristian Hostiuc, director editorial ZF.

Economia se luptă să îşi revină după doi ani de scădere, iar rezultatul din trimestrul trei – plus 1,6% faţă de T3/2024, plus 0,8% la nouă luni faţă de 0,3% la şase luni – aduce o oarecare speranţă. Dar este nevoie de mai multe semne şi date pentru confirmarea trendului.

România are nevoie de o creştere economică de peste 3% pe an, nu de 0% sau 1%.

Problema este că economia nu poate să-şi revină mai repede atâta timp cât inflaţia este mare, aproape de 10%, ceea ce menţine dobânzile la lei mari. De-abia de la jumătatea anului viitor am putea vedea reducerea inflaţiei, asta dacă nu ne vom trezi cu evenimente neprevăzute pe drum.