„Hora reciclării”, la un an de la debut – Ce a mers și ce NU a mers la sistemul Garanție-Returnare

Sistemul Garanție-Returnare (SGR), sau „Hora reciclării” cum a fost promovat el de către autorități, a pornit acum 13 luni și și-a „turat” motoarele, astfel că în cea mai bună lună au fost returnate peste 500 de milioane de ambalaje, iar în noiembrie, peste 10 milioane în fiecare zi. Sistemul funcționează bine în general, dar are câteva probleme și ar putea fi modificat pentru a fi mai eficient. Ce puteți face pentru ca lucrurile să meargă mai rapid la automatele de reciclare?

SGR în câteva cifre, după 13 luni de funcționare

Peste 3 miliarde de ambalaje returnate

Mai mult de 75% a fost rata de colectare în ultimele trei luni

250.000 de tone de ambalaje au fost predate la reciclatori

6 din zece români returnează ambalaje în mod regulat

800 de locuri de muncă create la nivel național

Numărul de automate pentru returnarea ambalajelor (RVM-uri) a trecut cu 5.100.

Ministrul Mediului care era în funcție când a început programul, Mircea Fechet, a numit SGR „cel mai amplu proiect logistic la nivel naţional de la Revoluţie încoace” și spunea că este al doilea cel mai mare sistem de garanție-returnare din UE, după cel din Germania.

Automatele ar trebui să apară în mai mult locuri

Automatele de colectare sunt prezente la supermaket-uri și hypermarket-uri, dar o idee ar fi să apară în mai multe locuri. „Se extinde rețeaua de acces a consumatorului la colectare și sunt discuții dacă nu ar fi oportun să apară echipamente și în alte zone de trafic în afară de magazine, cum ar fi gările sau aeroporturile, iar eu spun că ar benefic”, a explicat pentru HotNews.ro, Raul Pop, manager de programe în cadrul ONG-ului Ecoteca. O variantă ar fi să fie puse și RVM-uri în spațiul public, poate în zona primăriilor sau școlilor, dar pentru asta trebuie clarificate câteva chestiuni de procedură, de costuri și de gestionare a banilor. L-am întrebat pe Raul Pop dacă există discuții pentru a crește valoarea garanției de la 50 de bani la un leu, însă el spune că nu este nevoie, mai ales că s-a văzut că lucrurile funcționează la nivelul din prezent, cel de 50 de bani. „Poate că în timp – când vom fi și noi mai avansați la partea de politici de decarbonizare – ne vom gândi ce am vrea să stimulăm mai mult – sticla, aluminiul sau plasticul – și eventual vom face garanții diferențiate. Spre exemplu, ne-am putea gândi că vrem să strângem aproape tot aluminiul din piață și îi punem garanție de 1 leu. Sau poate ne vom gândi să descurajăm plasticul, îi punem garanție de un leu, iar apa la ambalaj de plastic va fi mai scumpă decât cea din sticlă. Pe viitor ne-am putea juca cu acest gen de instrumente”. Raul Pop spune că în 2025 ar putea fi colectate 6 miliarde de ambalaje și va mai fi nevoie de o serie de „reglaje” mai mari sau mici, pentru ca sistemul să poată funcționa bine. Ar însemna o dublare față de 2024. Par să se fi rezolvat și o parte dintre problemele logistice care erau supărătoare la final de primăvară și, per total, ajută faptul că s-au adăugat 1.000 de automate RVM în ultimele luni, mai spune Raul Pop. Raul Pop de la Ecoteca spune că, per total, lucrurile au mers bine și observă faptul că a crescut de la lună la lună, timp ce nouă luni, din decembrie 2023 în septembrie 2024, numărul de ambalaje colectate, iar septembrie a fost prima lună de scădere, explicația ținând de sezonalitate (vara se vând multe băuturi) și de o saturație apărută în piață. Mai multe concluzii se vor putea trage după ce trece și iarna 2024-25, pentru a avea o comparație. Ecoteca este o organizaţie non-guvernamentală de mediu care a fost creată în 2012 şi care se preocupă în principal de managementul deşeurilor şi de tot ce ţine de legislaţie, proceduri, module de operare, management de date.

Marele pas ar fi extinderea SGR către alte tipuri de ambalaje

Un minus al sistemului SGR este că nu poți duce la automate sticlele, PET-urile sau borcanele vechi din cămară, magazie sau debara, iar românii au, per total, milioane de ambalaje vechi. „Mi-ar plăcea mult să se extindă cât mai repede sistemul, fiindcă nu văd niciun motiv pentru care să nu poți ajunge să returnezi o sticlă de șampon, una de alcool sanitar sau una de oțet”, spune Raul Pop, care explică și ce s-ar putea rezolva „România plătește anual taxa pe plastic, aproximativ 200 de milioane de euro la bugetul UE pentru că nu reciclează ambalaje din plastic. România nu a dat mai departe acea taxă către producători, practic cei care pun pe piață acele ambalaje care nu se reciclează. Dacă Guvernul ar zice, hai să recuperăm de la industrie acele 200 de milioane de euro, că poate se apucă de reciclat, atunci industria non-SGR ar vrea foarte repede să devină SGR, fiindcă altfel ar plăti”. Concluzia lui Raul Pop este că SGR este un model de urmat și pentru alte tipuri de deșeuri, dar Sistemul Garanție-Returnare are limitele sale și  nu poate rezolva toate problemele, potrivit hotnews.ro.