Biserica Ortodoxă Română a devenit o companie „de stat“ autonomă... care se „închină“ la buget

„Cultele religioase sunt autonome faţă de stat şi se bucură de sprijinul acestuia…”, spune Constituția României, art. 29 alin. (5). O frază aparent inocentă, dar care, în practică, a devenit piatra filozofală a celui mai eficient model financiar din România post-decembristă: BOR, un gigant economic cu discurs spiritual.

Catedrala Mântuirii Neamului

Suntem in 2025, Anul Domnului. În timp ce companiile de stat se prăbușesc sub pierderi, management prost și sinecuri, Biserica Ortodoxă Română joacă într-o altă ligă: venituri de miliarde, sprijin masiv de la buget și un statut constituțional care o face practic intangibilă. Autonomă, dar hrănită constant de stat.

În tot haosul economic actual, în care companiile de stat se luptă pentru supraviețuire, prea puține pot fi date drept exemple de management funcțional. CFR, TAROM, Complexul Energetic Oltenia sunt cronici ale eșecului. În acest peisaj dezolant apare însă o excepție strălucitoare: Biserica Ortodoxă Română. Un exemplu clar că Dumnezeu îți dar și îți bagă și în traistă. Dacă prin Dumnezeu înțelegem desigur, statul român.

Un model administrativ care, teoretic, ar merita studiat în școlile de afaceri, dacă nu ar funcționa într-un regim de opacitate aproape totală. Cifrele apar târziu, fragmentat și doar pentru cine știe unde să caute. Performanța este reală, transparența – opțională. 

Autonomie pe hârtie, bani de la buget

BOR este un paradox greu de digerat: o instituție care predică desprinderea de cele lumești, dar operează ca o mega-corporație. Separarea bisericii de stat rămâne un concept elastic, reinterpretat constant pentru a justifica un concubinaj financiar confortabil între altar și buget.

Fotografie de Răzvan Băltărețu

Oficial, statul nu conduce cultele religioase: nu numește ierarhi, nu stabilește dogme, nu se amestecă în ritualuri. Neoficial însă, statul plătește. Salarii, construcții, restaurări, facilități fiscale, preoți în spitale, armată și penitenciare. Modelul poartă un nume elegant: „separare cooperantă”. În realitate, seamănă mai degrabă cu o relație simbiotică: bani contra binecuvântări. Un model întâlnit si in alta era istorica: evul mediu.

Miliardul din contabilitate și miliardul din umbră

Conform situațiilor financiare publicate de Ministerul Finanțelor Publice, veniturile Bisericii Ortodoxe Române, adunate la nivelul patriarhiei, arhiepiscopiilor și episcopiilor, au atins în 2023 valoarea de 1,071 miliarde de lei. Pentru 2024, datele încă lipsesc, dar nimic nu sugerează o frână în acest ritm.

Aceste sume provin din raportările asociațiilor non-profit administrate de eparhiile BOR. Practic, fiecare structură importantă funcționează prin una sau mai multe asociații care colectează donații, taxe, venituri din activități economice și, desigur, fonduri publice.

Structura s-a rafinat în timp. Dacă în urmă cu câțiva ani și mitropoliile colectau direct venituri, astăzi banii se adună la nivel de patriarhie, arhiepiscopii și episcopii. Un sistem mai eficient, mai centralizat și, implicit, mai greu de urmărit.

Important: veniturile raportate de aceste asociații non-profit sunt separate de sumele virate direct de stat pentru salariile personalului clerical și neclerical prin Secretariatul de Stat pentru Culte. Salariile merg direct la angajați; banii pentru construcții și reparații ajung în conturile asociațiilor BOR.

Topul eparhiilor și bilanțul final

Din cei 1,071 miliarde de lei încasați de asociațiile eparhiilor în 2023 (cel mai recent an din care avem date statistice oficiale), o parte consistentă este sprijin direct al statului pentru lăcașuri de cult. Conform datelor oficiale, 446,68 milioane de lei au fost alocate la nivel național pentru construcții și reparații. Dacă aplicăm ponderea BOR în populație (84%), rezultă aproximativ 375 milioane de lei pentru cultul ortodox.

La acestea se adaugă finanțarea salariilor. În 2023, aproximativ 85% din totalul fondurilor alocate de Secretariatul de Stat pentru Culte pentru salarii au mers către BOR: circa 908 milioane de lei dintr-un total de 1,069 miliarde. Fără concurență reală.



Trăgând linie, veniturile totale directe și indirecte ale BOR în 2023 ajung la aproximativ 1,979 miliarde de lei. Din această sumă, statul a contribuit direct și indirect cu circa 1,283 miliarde de lei, restul de 696 milioane provenind din donații și activități economice. O mențiune necesară: suma primită de la guvern este de aproape trei ori mai mică decât bugetul SRI în același an.

La nivel de eparhii, topul este elocvent. Arhiepiscopia Iașilor conduce detașat, cu 157,2 milioane de lei. Urmează Patriarhia Română – Administrația Patriarhală, cu 155,6 milioane, și Arhiepiscopia Bucureștilor, cu 148,8 milioane. Clujul, Suceava și alte centre completează un clasament care ar face invidios orice primar de municipiu mare.

Cu venituri comparabile cu bugetele unor corporații, BOR nu duce lipsa de resurse. Dar ideea impozitării veniturilor asociațiilor sale non-profit rămâne, deocamdată, un exercițiu teoretic. Motivul? Ar deschide cutia Pandorei pentru întreg sectorul non-profit. Astfel, cea mai profitabilă „companie” din România rămâne protejată de Constituție, finanțată de stat și intangibilă în fața oricărei reforme reale.