Boala somnului sau narcolepsia: cauze, simptome și tratament

Narcolepsia, cunoscută și sub denumirea de „boala somnului”, este o afecțiune a sistemului nervos care se manifestă prin cicluri neregulate de somn, care afectează grav calitatea vieții pacientului, scrie doc.ro.

Sursă foto: Shutterstock

Ce este narcolepsia?

Narcolepsia este o tulburare de somn caracterizată prin somnolență excesivă, paralizie în somn, halucinații și, în unele cazuri, episoade de cataplexie (pierderea parțială sau totală a controlului muscular, declanșată adesea de o emoție puternică, cum ar fi râsul). Narcolepsia poate să apară atât la bărbați, cât și la femei și se crede că afectează aproximativ una din 2000 de persoane. Simptomele apar în copilărie sau în adolescență, dar mulți oameni trăiesc cu ele ani întregi înainte de a obține un diagnostic adecvat. Cu toate că narcolepsia nu este o afecțiune fatală, poate cauza decesul prin accidentare.

Din ce cauze apare narcolepsia?

Oamenii de știință bănuiesc că la apariția acestei boli pot contribui atât factori de natură ereditară, cât și o activitate anormală a sistemului imunitar, care începe să atace țesuturile sănătoase ale creierului. Expunerea la anumite toxine poate și ea să contribuie la apariția bolii somnului.

Boala somnului începe cu o predispoziție genetică subiacentă; o persoană se naște cu anumite gene care îi dau un risc mai mare de a dezvolta narcolepsie. În copilărie sau în adolescență, un eveniment cum ar fi o infecție poate declanșa apariția narcolepsiei. În loc ca sistemul imunitar să atace pur și simplu infecția, acesta atacă celulele specializate din creier care produc hipocretină.

Pierderea celulelor producătoare de hipocretină duce la apariția simptomelor narcolepsiei. Deoarece se crede că sistemul imunitar este responsabil pentru pierderea acestor celule, narcolepsia este considerată o boală autoimună. Unul dintre evenimentele declanșatoare legate de narcolepsie este o infecție cu virusul gripal H1N1.

Ce simptome are o persoană cu narcolepsie?

Boala somnului vine cu următoarele simptome:

Starea de somnolență anormală în timpul zilei

Pacientul care suferă de boala somnului poate avea de-a face cu o somnolență accentuată pe tot parcursul zilei. Această stare îl împiedică să funcționeze normal. În general, somnolența accentuată este primul simptom al narcolepsiei.

Cataplexia

Pierderea bruscă a tonusului muscular, fie că vorbim despre anumite grupe de mușchi, fie că vorbim despre musculatura întregului corp, poate fi un alt semn al bolii somnului. Emoțiile intense sunt cele care declanșează cataplexia: furia, entuziasmul, frica ori râsul puternic.

Paralizia în somn

Înainte de a adormi ori de a se trezi, pacientul poate suferi de paralizie în somn, care se manifestă prin inabilitatea de a se mișca sau a vorbi, în ciuda faptului că este treaz, complet conștient.

Halucinațiile

În timpul paraliziei în somn, pot apărea halucinațiile extrem de reale. Acestea pot fi vizuale, însă și auditive ori olfactive.

Insomniile

Pe timpul nopții, pacientul cu narcolepsie se poate confrunta cu incapacitatea de a rămâne adormit.

De câte feluri este narcolepsia?

Există două tipuri de boală a somnului:

Narcolepsia de tip 1

Aceasta este narcolepsia cu cataplexie. Pacienții care suferă de această afecțiune au un nivel redus de hipocretină în creier.

Narcolepsia de tip 2

Aceasta este narcolepsia fără cataplexie. Persoanele cu această boală au un nivel normal de hipocretină în creier și se confruntă cu simptome mai blânde.

Cum se diagnostichează narcolepsia?

Examinarea fizică a pacientului, anamneza, precum și testele specifice pot ajuta medicul să stabilească acest diagnostic. Polisomnografia și testul multiplu de latență a somnului (MSLT) sunt testele care pot identifica prezența narcolepsiei.

Ce opțiuni de tratament există pentru boala somnului?

Nu există un tratament care să vindece boala somnului, însă unele medicamente și modificări ale stilului de viață pot spori calitatea vieții pacientului prin combaterea somnolenței excesive și a cataplexiei.

Medicația. Medicamentele antidepresive, inhibitorii de serotonină-noradrenalină, inhibitorii selectivi ai recaptării serotoninei, precum și medicamentele care stimulează activitatea creierului sunt folosite pentru tratarea acestei boli. Este nevoie, însă, și de unele modificări ale stilului de viață, în sensul că persoana trebuie să aplice anumite metode pentru a reduce manifestările bolii somnului. În acest sens, se recomandă următoarele:

Stabilirea unui orar de somn în timpul zilei. Dacă pacientul doarme în câteva reprize scurte, se va simți mai bine și manifestările bolii vor fi estompate. Bineînțeles că acest lucru depinde și de activitățile persoanei, de servicul pe care îl are și de cum își poate organiza ziua.

Stabilirea și menținerea unui program fix de somn. E indicat ca persoana să se culce la aceeași oră în fiecare zi și să se trezească, de asemenea, la o oră exactă. E bine ca programul să fie menținut atât în zilele de muncă precum și în cele de weekend.

Evitarea anumitor obiceiuri înainte de culcare. Se va evita consumul de cofeină, dar și cel de alcool, cu câteva ore înainte de culcare. Dacă persoana obișnuiește să bea cafea sau să mănânce ciocolată, e bine să le consume în cursul dimineții sau cel târziu până în ora 15:00. Dacă persoana simte nevoia să bea ceva cald seara, poate să apeleze la o cană cu lapte sau un ceai de plante (de mușețel, de tei, de valeriană etc). De asemenea, se poate lua un supliment alimentar pe bază de valeriană, roiniță, passiflora etc. Cu o oră înainte de culcare se va renunța la butonatul telefonului și la cititul pe tabletă, laptop sau desktop.

Efectuarea unor exerciții fizice. Se recomandă practicarea zilnică a cel puțin 20 de minute de sport, dar pacientul va avea grijă să nu facă sport cu 4-5 ore înainte de ora de culcare. E bine să își programeze timpul dedicat mișcării fie dimineața devreme, fie la prânz (de exemplu, să facă o plimbare de 20 de minute în pauza de masă).

Evitarea meselor copioase seara. Pentru un somn bun, cina e bine să fie luată cu două-trei ore înainte de culcare și să nu fie prea bogată în grăsimi, zahăr și sare. Se recomandă feluri simple, cum ar fi o supă de legume cu două linguri de iaurt și o felie de pâine integrală sau o porție de orez brun cu pește la cuptor și salată de broccoli.

Adoptarea unor obiceiuri relaxante înainte de culcare. Activitățile cu efect calmant, cum ar fi o baie caldă sau lectura dintr-o carte care să confere o stare bună sunt recomandate seara.