Bolojan anunță planul de urgență după oprirea Unității 2 de la Cernavodă: Rovinari intră în producție

Premierul interimar Ilie Bolojan a anunțat măsurile luate de autorități pentru menținerea funcționării normale a sistemului energetic, după ce scăderea debitului Dunării a dus la scoaterea din producție și a Unității 2 de la Cernavodă. Cei 600 MW pierduți vor fi compensați prin mai multe surse, inclusiv energie eoliană și fotovoltaică, importuri, producție hidro suplimentară și repornirea unui grup aflat în rezervă la Rovinari.

Ilie Bolojan

Unitatea 2 de la Cernavodă, scoasă din producție. România pierde 600 MW

Ilie Bolojan a explicat că autoritățile au intervenit împreună cu Dispecerul Energetic Național pentru a acoperi deficitul apărut în sistem și pentru a evita problemele de funcționare în actualele condiții de criză.

„Pe fondul scăderii debitelor Dunării, ieri a fost scos din producție și grupul 2 de la Cernavodă, prin urmare cei 600 MW pe care îi pierdem din componenta de producție urmează să fie înlocuiți și împreună cu dispecerul energetic național am luat măsuri pentru a asigura funcționarea normală în condiții de criză a sistemului energetic”, a declarat prim-ministrul.

CNE Cernavodă

Deficitul de producție urmează să fie compensat din mai multe direcții. Pe lângă aportul energiei fotovoltaice și eoliene și importurile de electricitate, autoritățile pregătesc intrarea în producție, de săptămâna viitoare, a unui grup aflat în rezervă la Rovinari.

Potrivit premierului interimar, acesta ar urma să acopere aproape jumătate din cei 600 MW pierduți.

Rovinari intră în producție. Hidrocentralele vor suplimenta energia livrată

O altă măsură vizează hidrocentralele administrate de Hidroelectrica, care vor contribui printr-o uzinare suplimentară. Bolojan susține că, pe baza datelor disponibile în prezent, sistemul energetic poate funcționa fără probleme.

Complexul Energetic Rovinari

„Acest deficit urmând să fie acoperit din componenta de fotovoltaic și eolian, din intrarea în producție începând de săptămâna viitoare a gupului în rezervă de la Rovinari ceea ce va acoperi aproape jumătate din acest deficit, din importuri și din uzinarea suplimentară de către hidrocentralele din România gestionate de Hodroelectrica și din toate datele pe care le avem sistemul nu are probleme de funcționare”, a declarat premierul interimar Ilie Bolojan.

Bolojan propune un pact politic pe energie

Dincolo de măsurile imediate pentru menținerea echilibrului în Sistemul Energetic Național, Ilie Bolojan a prezentat și direcțiile pe care autoritățile trebuie să le urmeze pentru creșterea capacității de producție.

Premierul interimar a pus accentul pe dezvoltarea centralelor pe gaz, despre care spune că vor avea un rol important mai ales în perioadele în care consumul crește.

Ilie Bolojan

„Două centrale una finanțată de stat și una privată, au o putere importantă, care, în producție normală, va depăși 1.500 de megawați și va reprezenta peste 20% din energia necesară Sistemului Energetic Național.

Toate proiectele care țin de centralele pe gaz trebuie, de asemenea, susținute, astfel încât în orele de seară, atunci când avem nevoie de energie, aceste centrale să poată intra rapid în producție. Același lucru este valabil și în perioada rece a iernii, când sprijinul lor este vital”, a arătat premierul.

Guvernul pregătește bani pentru capacitățile de stocare

O altă prioritate anunțată de Bolojan este dezvoltarea capacităților de stocare a energiei. Premierul interimar a admis că România nu a acordat suficientă atenție acestui segment în ultimii ani, deși au existat programe consistente pentru susținerea producției din surse regenerabile.

„O a treia direcție importantă este creșterea capacităților de stocare. Unul dintre lucrurile greșite pe care le-am făcut în acești ani este că nu am luat suficiente măsuri, atât prin reglementări, cât mai ales prin cofinanțări și politici de susținere, pentru dezvoltarea capacităților de stocare din România.

Ministerul Energiei, prin Fondul pentru Modernizare, Ministerul Mediului, prin Administrația Fondului pentru Mediu, sau Ministerul Proiectelor Europene au avut linii de finanțare pentru susținerea producției de energie fotovoltaică sau eoliană, dar nu au insistat suficient pe componenta de stocare”, a precizat el.

Pentru recuperarea acestui deficit, Executivul mizează pe două scheme de finanțare.

Guvernul Bolojan

Una dintre acestea urmează să fie definitivată săptămâna viitoare prin Administrația Fondului pentru Mediu și va beneficia de 80 de milioane de euro, în timp ce prin Fondul pentru Modernizare va fi disponibilă o sumă de două ori mai mare.

„Avem, așadar, un deficit de capacități de stocare. În această perioadă am luat măsuri pentru a-l reduce și avem două scheme de finanțare care vor susține dezvoltarea stocării.

Este vorba despre schema pe care Ministerul Mediului o va definitiva săptămâna viitoare, prin AFM, pentru care sunt puși la dispoziție 80 de milioane de euro”, explică șeful Guvernului.

Bolojan a precizat că pentru cea de-a doua schemă a fost deja aprobat ghidul de finanțare, însă efectele investițiilor nu vor putea fi resimțite imediat, ci începând din 2027.

„De asemenea, există schema pe care am semnat-o la sfârșitul lunii trecute și pentru care, în această dimineață, am aprobat ghidul de finanțare. Proiectele vor putea fi depuse prin Fondul pentru Modernizare, unde avem la dispoziție o sumă dublă față de Ministerul Mediului, astfel încât să fie finanțate exclusiv capacitățile de stocare.

Este adevărat că rezultatele le vom vedea abia din 2027 încolo, pentru că depunerea proiectelor, evaluarea și implementarea lor nu se pot face de pe o zi pe alta”, susține Bolojan.

Plan pentru Hidroelectrica: capacități de stocare la hidrocentrale

Premierul interimar a vorbit și despre investițiile pe care companiile de stat trebuie să le accelereze. În cazul Hidroelectrica, planul pentru următorii ani ar urma să includă hibridizarea hidrocentralelor prin instalarea unor capacități de stocare.

„De asemenea, discuția pe care am avut-o în primăvară legat de necesitatea creșterii investițiilor companiilor de stat se dovedește corectă.

Solicitarea pe care Ministerul Energiei, în calitate de acționar principal al Hidroelectrica, a făcut-o privind planul de investiții pentru următorii ani este ca în acesta să figureze și hibridizarea hidrocentralelor din România, adică montarea unor capacități de stocare.

Hidrocentralele au deja avize de racordare aprobate și au capacități de racordare mai mari decât cele pe care le folosesc în prezent pentru producție. Prin urmare, aceste capacități de stocare pot fi instalate relativ rapid”, adaugă el.

Ținta prezentată de Bolojan este ca, prin investițiile Hidroelectrica din 2027 și 2028, să se ajungă la aproximativ 1.500 MW de capacități de stocare. O asemenea putere ar putea fi utilizată în special seara, atunci când necesarul de energie crește.

„Faptul că această decizie a fost aprobată de Adunarea Generală a Acționarilor garantează că managementul Hidroelectrica o va pune în practică în 2027 și 2028. Astfel, vom putea ajunge la aproximativ 1.500 de megawați de capacități de stocare. Dacă i-am avea astăzi, i-am putea folosi în special în orele de seară, când necesarul de energie este ridicat.”

Bolojan cere deblocarea rapidă a proiectelor

În paralel cu noile investiții, premierul interimar solicită accelerarea avizării instalațiilor de stocare care se află deja într-un stadiu avansat. Obiectivul este ca proiectele care pot fi terminate rapid să nu mai rămână blocate luni întregi în procedurile administrative.

„De asemenea, urgentarea avizării și punerii în funcțiune a tuturor instalațiilor de stocare aflate într-o fază avansată de realizare trebuie să rămână o prioritate, așa cum a fost și în această perioadă. Tot ceea ce poate fi finalizat cât mai repede trebuie să intre în funcțiune, fără să rămână luni de zile blocat în procesul de avizare.

Transelectrica, ceilalți furnizori și ANRE au un rol important în acest proces”, arată Bolojan.

Schimbare majoră cerută la companiile strategice din energie

El propune și modificarea contractelor de mandat ale companiilor strategice din energie. Investițiile ar urma să devină unul dintre indicatorii esențiali după care să fie evaluată activitatea conducerilor, în condițiile în care actualele criterii pun, în opinia sa, prea mult accent pe profit și pe alți parametri.

„Un alt element important este modificarea tuturor contractelor de mandat ale companiilor strategice din energie, astfel încât unul dintre indicatorii de bază să fie realizarea investițiilor.

Din păcate, în prezent, obiectivele de mandat nu sunt suficient de bine calibrate pe acest indicator. Sunt urmăriți mai degrabă indicatori precum profitul sau alți parametri care nu sunt neapărat relevanți pentru ceea ce înseamnă rezultatele în Sistemul Energetic Național.

Este foarte important ca aceste companii să își calibreze activitatea pe componenta de investiții. Până acum, unele dintre aceste companii au realizat profituri mari, inclusiv pentru că utilizează active care sunt în principal amortizate”, precizează Bolojan.

Premierul interimar a atras atenția că profiturile ridicate au adus beneficii atât conducerilor companiilor, prin indemnizații variabile, cât și bugetului de stat. În opinia sa, prioritatea trebuie mutată însă către folosirea resurselor pentru investiții și dezvoltarea sistemului energetic.

„Din aceste profituri au câștigat și conducerile, prin indemnizații variabile consistente, dar și bugetul de stat, prin repartizarea profiturilor. Direcția trebuie însă schimbată către realizarea de investiții”, conchide premierul, potrivit știripesurse.