Bolojan spune că a salvat România, dar PSD i-a sabotat reformele: „Plec cu sentimentul că mi-am făcut datoria“ Video

Premierul Ilie Bolojan și-a prezentat luni, în ajunul încheierii mandatului, bilanțul celor aproape 16 luni petrecute la conducerea Guvernului, într-un discurs în care a enumerat reușitele propriei administrații, a susținut că a salvat România de la o criză financiară și a atribuit PSD responsabilitatea pentru blocarea reformelor și căderea Executivului. Bolojan a afirmat că lasă în urmă o țară aflată pe calea redresării, după o guvernare „fără minciună, fără populism și cu respect pentru oameni”.

Ilie Bolojan

În discursul susținut la Palatul Victoria, premierul a insistat asupra rezultatelor economice, a reducerii deficitului bugetar și a reformelor pe care susține că le-a inițiat. Totodată, a recunoscut că măsurile adoptate au provocat o scădere a nivelului de trai și au afectat creșterea economică, dar a prezentat aceste efecte drept costuri inevitabile ale redresării.

„După aproape 16 luni în care am avut onoarea de a servi România din funcția de premier, mandatul se va încheia. A fost un mandat intens, marcat de crize interne și externe și de provocări. Am preluat o țară cu spatele la zid, cu un deficit record nu doar bugetar, dar și de încredere. Predau viitorului guvern o Românie aflată pe calea redresării corecte, cu experiența unei guvernări fără minciună, fără populism și cu respect pentru oameni”, a declarat Ilie Bolojan.

Bolojan: „Nimeni nu se înghesuia să fie premier”

Premierul a descris situația în care a preluat guvernarea, în iunie 2025, drept una extrem de gravă, susținând că România risca să ajungă în incapacitate de plată.

„În iunie anul trecut, situația era atât de gravă încât nimeni nu se înghesuia să fie premier. Deficitul de 9,3%, creșterea economică bolnavă, bazată exclusiv pe consum pe datorie, PNRR-ul blocat, cu risc iminent de pierdere a fondurilor europene, societatea fragmentată după anularea alegerilor și un risc real de intrare în incapacitate de plată”, a afirmat Bolojan.

El a susținut că majorarea TVA și celelalte măsuri de austeritate au fost obligatorii pentru a evita o criză financiară.

„Nu a existat o alegere reală, ci o singură variantă: să începem redresarea cu costuri inevitabile. Comisia Europeană și piețele financiare nu mai aveau încredere în noi și nu ne mai acceptau promisiuni, ci măsuri cu efecte imediate. Dacă nu ar fi început o reformă ordonată, ar fi urmat o criză care ar fi lovit țara întreagă și fiecare familie ar fi simțit puternic acest lucru. Am fost obligați să începem prin majorarea TVA”, a explicat premierul.

Bolojan a afirmat că nu a ascuns niciodată situația economică și că a refuzat să facă promisiuni fără acoperire.

„Știu că în spatele fiecărei cifre există o familie, un angajat, un antreprenor sau un pensionar care și-a recalculat cheltuielile și a simțit o scădere a nivelului de trai. Știu că oamenii nu trăiesc din indicatori macroeconomici. Ei judecă guvernarea după prețurile pe care le plătesc, după salarii și pensii, după siguranța locului de muncă”, a adăugat acesta, scrie stiripesurse.ro.

Deficitul, investițiile și consumul „toxic”: cifrele cu care Bolojan își încheie mandatul

Premierul a prezentat mai multe date economice pentru a argumenta că măsurile adoptate de Guvernul său au produs rezultate.

„Le mulțumesc tuturor românilor pentru că au avut de dus greul în această perioadă. Efortul lor a avut sens. Am redus deficitul în a doua jumătate a anului 2025 și îl vom reduce și în 2026 la ținta anunțată”, a declarat Bolojan.

Potrivit cifrelor prezentate de acesta, deficitul bugetar din primele opt luni ale anului 2026 a fost de 78,5 miliarde de lei, comparativ cu 102,5 miliarde de lei în aceeași perioadă a anului precedent, ceea ce ar reprezenta o diminuare de 1,53 puncte procentuale.

„Am evitat retrogradarea de către agențiile de rating, asigurând astfel posibilitatea finanțării deficitului. Investițiile au crescut cu peste 25 de miliarde de lei față de aceeași perioadă a anului trecut, de la 82 de miliarde de lei la 107 miliarde, peste două treimi din această valoare fiind reprezentate de plăți prin proiecte europene”, a susținut premierul.

El a precizat că, în primele opt luni ale anului, cheltuielile de personal au însumat 122 de miliarde de lei, cu 4,3 miliarde de lei mai puțin decât în perioada similară a anului trecut.

Bolojan a admis însă că economia a fost afectată de măsurile adoptate.

„Da, a existat o scădere a consumului, prin eliminarea celui care se baza doar pe datorie. Da, a existat o pierdere de creștere economică, generată tot de consumul pe datorie. De fapt, acest consum, stimulat cu bani împrumutați, a fost unul de tip toxic și în felul acesta am ieșit din această minciună”, a afirmat premierul.

În privința inflației, Bolojan a susținut că aceasta a făcut parte din procesul de corecție economică, dar a fost influențată și de crize externe, aflate în afara controlului României.

Bolojan acuză PSD că i-a sabotat reformele: „Ar fi vrut să amânăm până când lumea uită”

O parte importantă a discursului a fost consacrată criticilor la adresa PSD, fostul partener de guvernare.

Bolojan a susținut că social-democrații au blocat în mod deliberat reformele promovate de Executiv și că România ar fi fost într-o situație economică mult mai bună dacă acestea ar fi fost adoptate la timp.

„PSD, văzând că programul de guvernare era pus în practică, a început să saboteze Guvernul și să tergiverseze lucrurile. Reforma administrației publice a fost amânată luni de zile, până în februarie anul acesta. Ar fi vrut probabil ca acest guvern să facă ceea ce au făcut și alte guverne, adică să amâne până când lumea uită”, a declarat fostul lider al PNL.

Premierul a enumerat printre reformele promovate reducerea structurilor și posturilor inutile, reforma administrației centrale și locale, plafonarea privilegiilor, introducerea criteriilor de performanță în companiile de stat, reforma pensiilor magistraților și reducerea birocrației.

„Dacă nu ar fi blocat o mare parte dintre reforme, România astăzi ar fi fost într-o situație cu mult mai bună. Însă reformele afectau interese puternice. Am pornit un război împotriva risipei, a sinecurilor și a instituțiilor care consumă resurse fără să ofere servicii”, a susținut Bolojan.

Acesta a insistat că măsurile sale nu au fost îndreptate împotriva funcționarilor publici care își îndeplinesc atribuțiile.

„Nu am dus un război împotriva bugetarilor corecți. Există un corp profesional valoros în rândul funcționarilor, pe care îi respect. Reforma statului este o chestiune și de dreptate. Nu putem cere familiilor și companiilor să suporte costurile ajustării, în timp ce instituțiile ineficiente, privilegiile nejustificate și pierderile cronice rămân neatinse”, a afirmat premierul.

„Cea mai importantă reformă a fost introducerea unui alt mod de a guverna”

În bilanțul propriului mandat, Bolojan a prezentat schimbarea stilului de guvernare drept una dintre principalele sale realizări.

„Cea mai importantă reformă a fost introducerea unui alt mod de a guverna. Fără minciună, fără așteptări false, cu respect pentru banul public și pentru viitorul țării. Reforma pensiilor magistraților a fost o premieră pe care nimeni nu a avut curajul să și-o asume. Nu am făcut niciun pas înapoi în această privință, deși plătim și acum prețul”, a declarat acesta.

Premierul a afirmat că Guvernul său a început și deblocarea investițiilor din energie, dezvoltarea capacităților de stocare și întărirea rețelelor.

Totodată, a revenit asupra conflictului cu PSD, pe care l-a prezentat drept cauza înlăturării Executivului.

„Când PSD nu a mai suportat pericolul ca vechiul sistem să fie demantelat prin reguli și alocări corecte, acest guvern a fost demis. Nu pentru că reformele au eșuat, ci pentru că începuseră să atingă interesele celor care vor să trăiască în continuare de pe urma unui stat nereformat”, a susținut Bolojan.

El a explicat și de ce nu a răspuns public, în timpul mandatului, tuturor criticilor.

„A trebuit să suport atacuri nedrepte și mincinoase. Am tăcut multă vreme din două motive. Nimic nu putea fi mai important decât să duc România mai departe: încă o lege, încă un jalon PNRR, încă un punct scăzut din deficit. De asemenea, eram în mijlocul efortului de recredibilizare a României, iar piețele și partenerii externi erau atenți la noi”, a spus premierul.

PNRR, printre realizările revendicate: „L-am găsit blocat, l-am renegociat și l-am repornit”

Bolojan a prezentat drept o altă realizare importantă deblocarea Planului Național de Redresare și Reziliență.

„L-am găsit blocat, supracontractat și întârziat și în prag de eșec. L-am renegociat și l-am repornit. România a primit până în prezent 65% din valoarea PNRR și mai are de încasat două cereri de plată aflate în analiza Comisiei Europene. Acestea ar însemna 90% din grantul alocat inițial”, a afirmat el.

Premierul a susținut că gradul de absorbție ar fi putut fi și mai mare dacă PSD nu ar fi împiedicat adoptarea legii salarizării unitare.

„Procentul ar fi fost aproape de 100% dacă PSD nu ar fi blocat adoptarea, în luna august, a legii salarizării unitare”, a declarat Bolojan.

El a amintit și programele de sprijin pentru producția locală, investițiile românilor din diaspora și tehnologiile avansate, precum și accesarea programului european SAFE, pe care a prezentat-o drept o măsură importantă pentru securitatea națională.

„Nu am lăsat datorii”, spune Bolojan. Cele cinci probleme financiare pe care le lasă viitorului guvern

În partea finală a discursului, premierul a respins acuzațiile potrivit cărora Executivul său lasă în urmă datorii și facturi neachitate, dar a enumerat cinci probleme structurale care vor trebui gestionate de următorul Cabinet.

„Sunt invocate în această perioadă datorii lăsate de pe urma acestui guvern. Nu am lăsat datorii, dar România are probleme structurale și nu o să evit să le pomenesc, pentru că ele vor fi provocările viitoarelor guverne”, a afirmat Bolojan.

Prima problemă este reprezentată de obligațiile financiare rezultate din procesele câștigate de magistrați împotriva statului.

„Avem sentințele care au fost învestite cu titluri executorii în urma proceselor generate de magistrații din România. Și, așa cum știți, avem o sentință care obligă Guvernul la plata a peste 5 miliarde de lei. Și mai sunt și alte sentințe care au fost obținute în urma miilor de procese”, a explicat premierul.

A doua problemă este legată de restanțele din schemele de compensare a prețurilor la energie, introduse începând din 2021.

Bolojan a precizat că au fost alocate 3,7 miliarde de lei pentru aceste plăți, dintre care aproximativ 1,5 miliarde au fost deja achitate, urmând ca diferențele să fie plătite după verificarea facturilor de către ANRE.

A treia problemă vizează finanțarea sistemului de sănătate.

„Ani de zile, fondul care asigură plata serviciilor de sănătate a fost subfinanțat. Eram în situația în care plăteau contribuția de sănătate 6,5 milioane de români și beneficiau de servicii 16,5 milioane. Acest sistem nu putea funcționa”, a afirmat premierul.

El a susținut că măsurile adoptate au crescut numărul contribuabililor la 10,5 milioane, apropiind sistemul de un echilibru financiar.

A patra problemă este supracontractarea investițiilor, în special în infrastructura de transport și în proiectele de apă și canalizare.

„Avem o supracontractare puternică și astăzi pe programul sectorial transporturi, de peste 300%. Aceeași situație este pe programul care extinde rețelele de apă și de canalizare. Gândiți-vă că astăzi, la Ministerul Transporturilor, sunt contracte de lucrări semnate de peste 30 de miliarde de euro, iar bugetul anual mediu este de aproximativ 6 miliarde de euro”, a declarat Bolojan.

În privința restanțelor către autoritățile locale, premierul a susținut că facturile de 2,4 miliarde de lei din Programul „Anghel Saligny” pot fi achitate în urma unei rectificări bugetare.

„Facturile care sunt în sold pe programul Anghel Saligny, de 2,4 miliarde, sunt achitabile fără probleme, pentru că e nevoie de o rectificare de buget”, a afirmat el.

Ultima problemă structurală identificată este situația companiilor de stat, inclusiv CFR și Metrorex, despre care Bolojan a afirmat că solicită anual subvenții suplimentare din cauza lipsei reformelor și a unui management performant.

Video:

Bolojan, la despărțirea de Palatul Victoria: „Plec cu sentimentul că mi-am făcut datoria“

La finalul bilanțului, Ilie Bolojan a susținut că a reușit să corecteze parțial dezechilibrele acumulate în anii anteriori, avertizând următorul guvern să nu revină la practicile din trecut.

„Am început și am reușit ca aceste dezechilibre să le corectăm parțial, fiind acumulate din anii anteriori, când guvernele au fugit de aceste probleme, în loc să le rezolve. De la învestire, singura mea grijă a fost legată de România”, a declarat premierul.

După lunga enumerare a realizărilor propriei guvernări, Bolojan a rezervat și câteva cuvinte posibilității de a fi comis greșeli.

„Nu pretind că am fost fără greșeală și nici că unele lucruri nu puteau fi făcute mai bine. Poate că unele lucruri ne-au scăpat, dar plec cu sentimentul că mi-am făcut datoria față de țara noastră”, a afirmat acesta.

Premierul și-a încheiat discursul cu un avertisment pentru succesorii săi.

„Dacă guvernul următor va ignora lecțiile recente și va reveni la vechile obiceiuri nesănătoase, va fi doar o chestiune de timp până când România va deraia din nou”, a spus Bolojan, înainte de a le mulțumi miniștrilor, secretarilor de stat, angajaților din ministere și cetățenilor pentru colaborarea din timpul mandatului.