Bombă! SUA cere oficial lămuriri României despre anularea alegerilor prezidențiale din 2024. Document
Bombă! SUA cere oficial lămuriri României despre anularea alegerilor prezidențiale din 2024. Document
Facebook Instagram X Whatsapp Linkedin PinterestSe agită tot mai tare apele în România la o lună după ce Departamentul de Stat al SUA publica Raportul anual privind situația drepturilor omului pe anul 2024. Evident că din respectivul raport nu avea cum să lipsească România. Și nu ca un exemplu de bune practici la nivel internațional ci ca un reproș de „așa nu”. Americanii au spus „așa nu” modului în care România, prin instituțiile ei, a reacționat după primul tur al alegerilor prezidențiale din 2024. Când oficialii statului român au crezut că subiectul „s-a fumat”, ne trezim că ministrul Oana Țoiu trimite către Autoritatea Electorală Permanentă o adresă prin care solicită detalii despre anularea alegerilor din noiembrie 2024. Întrebarea firească pe care trebuie să o adresăm și pe care și alți jurnaliști au adresat-o este: Oare pe cine interesează? Sau mai bine spus, oare cui trebuie Oana Țoiu să îi răspundă la interpelare? Cu siguranță nu cuiva din România pentru că îi trata cu indiferență, ci cel mai probabil chiar Departamentului de Stat al SUA care a cerut lămuriri și s-a cam săturat să aștepte.
Adresa ministrului de Externe către Autoritatea Electorală Permanentă
„Turul 2 înapoi” este foarte puțin probabil să se întâmple, am putea spune chiar imposibil. Dar foarte probabil este ca în scurt timp românii să afle adevărul, sau măcar părți de adevăr din ceea ce s-a întâmplat între 28 noiembrie și 6 decembrie 2024 când Curtea Constituțională a decis anularea procesului electoral pentru președintele României.
Și nu vor afla pentru că anumite personaje din conducerea statului român „s-au trezit în conștiință”, ci pentru pentru că oamenii care se află acum la butoanele puterii au fost strânși rău de tot cu ușa de americani să scoată la suprafața motivele reale pentru care au anulat alegerile.
Și cum au făcut asta? Păi pe la mijloc de august Departamentul de Stat al SUA a publicat Raportul anual privind situația drepturilor omului pe anul 2024 care a lansat critici legate de degradarea libertăților în Europa. În cazul României, raportul enumeră anularea problematică a alegerilor prezidențiale, deficiențe în funcționarea presei libere și semnalează înmulțirea incidentelor antisemite.
Raportul publicat de Departamentul de Stat notează că anularea alegerilor prezidențiale din România a fost percepută ca „o restrângere nejustificată a libertății de exprimare politică”, iar justificarea autorităților de la București privind o presupusă operațiune de influență rusă pe rețelele sociale este pusă sub semnul întrebării.
Raportul consemnează că decizia Curții Constituționale (6 decembrie 2024) de a anula alegerile prezidențiale „a fost criticată ca interferență politică în alegeri și o restricție nejustificată asupra discursului politic de o natură și severitate fără precedent”.
Același Raport mai spune că decizia Curții Constituționale a prezentat alegerile ca fiind influențate de o operațiune de informare rusă pe rețelele sociale, dar observatori independenți au sugerat că respectiva campanie pe rețelele sociale a fost o activitate electorală organizată desfășurată de un partid politic românesc.
La vremea respectivă am avut parte de tot felul de ieșiri în spațiul public fie de la politicieni fie de la figuri influente din zona media, și bineînțeles părerile au fost împărțite. Președintele România, Nicușor Dan, declara la vremea respectivă că „statul român trebuie să vină cu noi probe, pe măsură ce le descoperă, și ar fi trebuit să prevină ceea ce s-a întâmplat în noiembrie 2024”.
Apoi a urmat o perioadă de liniște din toate punctele de vedere pentru că toată lumea a fost concentrată pe problemele impuse de Guvernul României: AUSTERITATEA. Totuși, în rândul celor care se află la conducerea instituțiilor statului nu au dormit liniștiți pentru că în ceafă le sufla un fior rece care venea dinspre SUA care așteaptă răspunsuri la mai multe întrebări.
Și ca să răspundă la acele întrebări cei din instituțiile statului trebuiau la rândul lor să primească răspunsuri de la alte instituții. La începutul săptămânii trecute, ministrul de Externe Oana Țoiu a trimis către Autoritatea Electorală Permanentă o adresă prin care le solicita puncte de vedere referitoare la precizările din Raportul Departamentului de Stat al SUA, adică să vină cu precizări despre anularea procesului electoral pentru alegerile prezidențiale din noiembrie 2024. Această adresă a scăpat bineînțeles și în presă care readuce, astfel, subiectul anulării alegerilor în atenția opiniei publice.
Anca Alexandrescu a postat această adresă pe pagina de Facebook cu un scurt comentariu care a fost șters de către cei de la Facebook. „Dar ce avem noi aici? Vă amintiți când a apărut Raportul Departamentului de Stat și au zis toți că nu e nicio problemă cu anularea alegerilor și că batem câmpii? Dar și când eu am dat informația că o delegație de la Departamentul de Stat a fost la AEP să ceară documente despre anulare? Dar vă amintiți când Muraru de la Washington a contrazis-o în mod repetat pe Țoiu că nu avem nicio problemă cu anularea? Ia uitați mai jos adresa pe care Țoiu o trimite la AEP pentru a primi răspunsuri legate de anularea alegerilor. Termen de răspuns: 30 septembrie! Oare pe cine interesează?”, a scris Anca Alexandrescu în postarea care i-a fost ștearsă. Ulterior, Anca Alexandrescu a postat din nou documentul.
Adresa ministrului de Externe către Autoritatea Electorală Permanentă
Cu siguranță că astfel de adrese au fost trimise și către alte instituții, precum cele care au „produs” probele care au condus la anularea alegerilor, numai că acolo este puțin mai greu cu sifonatul de documente către presă, mai ales cele care nu doresc să fie publice. Ar fi foarte interesant ca opinia publică să afle, în cele din urmă, ce a stat în spatele acelei decizii a CCR. Numai că acest lucru nu se va întâmpla decât dacă americanii vor pune presiuni foarte mari asupra statului român.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
11.2° Constanța 
















