Bruiajul digital: Noile dispozitive care au devenit o altă armă a infractorilor care păcălesc legea cu tehnologia
Bruiajul digital: Noile dispozitive care au devenit o altă armă a infractorilor care păcălesc legea cu tehnologia
Facebook Instagram X Whatsapp Linkedin PinterestTehnologia avansează rapid, iar aparatele de bruiaj au devenit arma preferată a infractorilor în dosarele penale din România anului 2026. În fața acestei noi amenințări digitale, vigilența cetățenilor și reacția autorităților rămân singurele scuturi reale. Chiar și Călin Georgescu, „președintele ales al țării“, recurge la aceste tehnologii pentru a se ajuta de ele pe parcursul derulării „proiectelor“ sau mai bine zis dosarelor… în care participă.
Evoluția tehnologiei din zilele noastre îi face pe infractori să devină din ce în ce mai creativi pentru a păcăli cetățenii nevinovați. Aceștia devin experți în aparate de telecomunicații sau, mai bine zis, învață cum să păcălească sistemul cu tehnologii de bruiaj interzise în Europa.
Ce sunt aceste aparate? Ce rol au?
Un aparat de bruiaj sau jammer este un aparat ce are rolul de a bloca, perturba sau întrerupe intenționat semnalul de comunicații radio. Acesta funcționează prin emiterea continuă a unor unde radio puternice pe aceeași frecvență cu cea a dispozitivelor pe care vrea să le neutralizeze, acoperind semnalul real și făcând comunicarea imposibilă.
Chiar și Călin Georgescu, supranumitul „președintele ales al poporului“, are experiență în acest domeniu, având o colecție de aparate, găsite de procurori în mașina sa, în urma perchezițiilor de zilele trecute.
Revenind, un astfel de dispozitiv este Rabbler MNG300, dar nu este un aparat de bruiaj propriu-zis. Rolul acestui instrument este de a produce sunete ce seamănă cu vocea unui om, care intră pe frecvența dispozitivelor din aria lui de acoperire, pentru a deregla orice dispozitiv, microfon sau cameră ascunsă din zona în care este infractorul.
Alt aparat este un RF cu șase antene, care are rolul de a bruia simultan comunicațiile GSM, Wi-Fi și Bluetooth. Dispozitivul a fost gândit pentru a bloca orice rețea de comunicație din jurul posesorului.
Chiar dacă pe dispozitiv scrie „EUR“, Autoritatea Națională pentru Administrare și Reglementare în Comunicații precizează concret: „Utilizarea acestor dispozitive este interzisă în toate statele membre ale Uniunii Europene, deci şi în România!“
Aparate interzise? Dar totuși pe piață?! Cum ajung aceste aparate în România?
Autoritatea Națională pentru Administrare și Reglementare în Comunicații (ANCOM) a constatat că „jammerele sunt, în mod obişnuit, uşor disponibile pe piaţa europeană prin intermediul site-urilor web, al platformelor de comercializare pe Internet şi al surselor convenţionale de vânzări cu amănuntul. Ca urmare, este relativ simplu să se obţină acest tip de produs, care îşi are originea predominant în Orientul Îndepărtat. Tehnicile de distribuţie sunt astfel aranjate, încât să se evite intervenţia autorităţilor, fapt ce conduce la simplificarea transportului şi, cel mai adesea, identităţile şi paginile de Internet în cauză sunt false sau eronate.“
Aparatele de bruiaj, vedetele noilor dosare penale
În anul 2026 au fost înregistrate două cazuri penale majore în care au fost utilizate aparate de bruiaj pentru a compromite sistemele de securitate și a facilita infracțiunile.
Dispozitivele au fost folosite pentru blocarea transmisiilor la Poșta Mare din Timișoara. Inculpații au folosit dspozitive de bruiaj, de origine chineză.

Un alt caz este cel al spărgătorilor de seifuri din Timiș, aceștia foloseau dispozitivele de bruiaj pentru a neutraliza sistemele de alarmă și supravegherea video.
Evoluția tehnologică le oferă infractorilor arme extrem de periculoase, transformând simplele dispozitive de bruiaj în vedetele din dosarele procurorilor. Deși legile sunt stricte, iar ANCOM interzice categoric aceste aparate, realitatea ne arată că tehnologia poate deveni un inamic de temut, dacă nu rămânem vigilenți.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
14.2° Constanța 



.jpeg_t.jpeg)


.jpg_t.jpg)

.jpg_t.jpg)

.jpeg_t.jpeg)






