Buget de 3 miliarde de euro pentru pensii speciale. Suma exorbitantă care ajunge în conturile "răsfățaților" României

România alocă anual aproximativ 3,14 miliarde de euro pentru plata părții necontributive a pensiilor de serviciu, adică sume care nu sunt acoperite prin contribuțiile plătite de beneficiari de-a lungul carierei. Deși cea mai mare parte a acestor bani ajunge la pensionarii militari, analiza arată că tensiunea socială și problema de echitate se concentrează asupra unui segment mult mai restrâns: magistrații.

Datele analizate de Newsweek indică o evoluție accelerată a cheltuielilor statului cu pensiile de serviciu. Tendința este una constantă: la aproximativ zece ani, suma totală alocată pentru componenta necontributivă se dublează.

Pensia de serviciu este compusă din două părți distincte. Prima este componenta contributivă, rezultată din contribuțiile efective la sistemul public de pensii. A doua este componenta necontributivă, achitată direct de stat din bugetul public.

Dezechilibrul apare atunci când partea compensată de stat depășește semnificativ contribuția reală a beneficiarului. Exact acest lucru se întâmplă în cazul magistraților, unde proporția dintre cele două componente este cea mai dezechilibrată dintre toate categoriile profesionale care beneficiază de pensii de serviciu.

Pensia magistraților, creștere accelerată în ultimul deceniu
Pensia specială medie a magistraților a ajuns în prezent la aproximativ 25.356 de lei net. În anul 2016, aceeași pensie medie era de 9.221 de lei net. Creșterea este de peste 16.000 de lei într-un interval de mai puțin de zece ani.

Potrivit consultantului în management Valentin Ionescu, dintr-o pensie medie de aproximativ 25.000 de lei, contribuția efectivă a magistraților acoperă doar circa 7.500 de lei. Restul de aproximativ 70% este suportat direct de stat.

„Cea mai importantă problemă este faptul că, la o pensie medie de serviciu de 25.000 de lei, partea de contributivitate este, la medie, de aproximativ 30%, cea mai scăzută dintre toate categoriile profesionale care beneficiază de pensii de serviciu”, a declarat Valentin Ionescu pentru Newsweek România.

Comparativ cu alte categorii, unde apare diferența

În alte sisteme, raportul dintre contribuție și compensare este semnificativ diferit. În cazul diplomaților, componenta contributivă ajunge la aproximativ 80%, iar statul acoperă restul. La funcționarii publici parlamentari, contribuția proprie depășește 88%. La personalul auxiliar din instanțe, partea necontributivă este de aproximativ 35%, iar la Curtea de Conturi de aproximativ 17%.

La personalul navigant, statul acoperă în jur de 48% din pensie. Aceste comparații scot în evidență faptul că magistrații sunt categoria cu cea mai mare dependență de bugetul public pentru plata pensiei.