REPLICA ONLINE CONSTANTA

12.5° Constanța Mie., 23 Sept. 2026
Anul XX Nr. 7591
12.5° Constanța Miercuri, 23 Septembrie 2026 Anul XX Nr. 7591
 

Burduja solicită șefilor companiilor de stat să ceară daune maxime în instanță de la ONG-urile care atacă proiectele energetice

Burduja solicită șefilor companiilor de stat să ceară daune maxime în instanță de la ONG-urile care atacă proiectele energetice

Mariana MURAT 22 martie 2025 | 00:00 421

Ministrul Energiei, Sebastian Burduja, consideră că proiectele strategice din domeniul energiei sunt atacate sistematic în instanță de ONG-uri de mediu și se întreabă dacă „chiar toate investiţiile româneşti sunt nocive pentru mediu”, iar , în consecință, le solicită public tuturor directorilor companiilor naţionale din energie să ceară în instanţă daune-interese în cuantum maxim împotriva ONG-urilor care introduc acţiuni cu rea-credinţă.

Burduja solicita sefilor companiilor de stat sa ceara daune maxime in instanta de la ONG-urile care ataca proiectele energetice

Reacţia ministrului vine după ce un tribunal american a decis că Greenpeace trebuie să plătească 660 de milioane de dolari pentru blocarea ilegală a unui proiect energetic strategic. Ministrul anunţă că lucrează la o propunere de act normativ, în premieră, pentru deblocarea şi accelerarea majoră a proiectelor începute, cu grad ridicat de execuţie, el afirmând că sunt peste zece hidrocentrale, cu o valoare cumulată a investiţiilor de aproape 12 miliarde de lei, mare parte bani deja cheltuiţi de statul român.

„Un tribunal american a decis: ONG-ul Greenpeace trebuie să plătească 660 de milioane de dolari pentru blocarea ilegală a unui proiect energetic strategic. 660 de milioane USD! Nu e un caz izolat. De la Neptun Deep (peste 4 miliarde de euro investiţie) la hidrocentralele noastre (1,4 miliarde de lei investiţie la hidrocentrala Răstoliţa), proiectele energetice strategice ale României sunt atacate sistematic în instanţă de ONG-uri de mediu. Oare chiar toate investiţiile româneşti sunt nocive pentru mediu? Oare o investiţie finalizată în proporţie de până la 98% are un impact atât de grav asupra mediului prin ultimele două procente rămase de executat, de zeci de ani? Gazul rusesc, când se importa în România, nu era poluant? Nu era toxic? De ce nu protestau aceste ONG-uri atunci? De ce nu au protestat când au eşuat cele două petroliere ruseşti cu mii de tone de păcură în Marea Neagră, cauzând o tragedie majoră pentru ecosistemul marin?”, spune ministrul Burduja într-o postare pe Facebook.

 „România trebuie să se apere cu toate forţele, pentru că aceste acţiuni în instanţă NU sunt, de obicei, despre protecţia mediului, ci despre blocarea dezvoltării naţionale şi a securităţii noastre energetice”, susține Burduja. „Tactici de hărţuire, procese intentate cu rea-credinţă, avocaţi foarte bine plătiţi – toate par că fac parte dintr-un plan de sabotare a independenţei noastre. Le solicit public tuturor directorilor companiilor naţionale din energie să ceară în instanţă daune-interese în cuantum maxim împotriva ONG-urilor care introduc acţiuni cu rea-credinţă! Cine greşeşte plăteşte. Aşa e normal”, mai scrie ministrul Energiei. Burduja mai spune că fiecare blocaj „artificial” costă România bani, locuri de muncă şi securitate energetică. „Patriotismul energetic înseamnă fapte, nu vorbe! Înseamnă să trecem la măsuri ofensive care să consolideze producţia de energie electrică şi termică, după ani de zile de întârzieri, ezitări, blocaje. România are nevoie de gaze, de hidrocentrale, de cărbune, de regenerabile, de investiţii strategice. Are nevoie de toate.

Lucrăm la o propunere de act normativ, în premieră, pentru deblocarea şi accelerarea majoră a proiectelor începute, cu grad ridicat de execuţie. Sunt peste zece hidrocentrale, cu o valoare cumulată a investiţiilor de aproape 12 miliarde de lei, mare parte bani deja cheltuiţi de statul român. Vorbim despre peste 700MW, cu un stadiu de execuţie de până la 98%”, spune Burduja. „Nu ne vom opri! Să fie clar: cine vrea să ţină România în întuneric, va fi tras la răspundere. Pentru că aşa e moral şi normal. Înainte, împreună!”, mai declară el.

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.


Ti-a placut articolul?


COMENTARII

Puteti adauga un comentariu de maxim 1000 caractere
Felicitări Instanțelor Din r*mânia: Curtea Constituțională A r*mâniei - București, Înalta Curte De Casație Și Justiție - București, Curtea De Apel - București, Biroul Electoral Central - București, Dar Și Instanței Din Franța " CEDO - Curtea Europeană A Drepturilor Omului, Prescurtat ECHR, Locația Strasbourg, Pentru Că: Au Salvat Democrația r*mâniei. Trimiteți Mai Departe Aceste Informații Pentru A Ajunge La Cât Mai Multă Lume.
0
0