Cannes 2022: Cristian Mungiu radiografiază populismul care erodează Europa

Cineastul român Cristian Mungiu, aflat în competiţie la Festivalul de Film de la Cannes, speră că filmul său ''R.M.N.'', în care un sat din Transilvania este precum un laborator exploziv al populismului, va deschide ochii europenilor asupra acestui rău care îi roade, relatează AFP.

Cristian Mungiu

"Sper că oamenii vor înţelege că vorbesc despre ei", a explicat pentru AFP regizorul român, aflat în cursă pentru al doilea Palme d'Or, la 15 ani după "4 luni, 3 săptămâni şi 2 zile".

Titlul său, "R.M.N.", face referire la rezonanţă magnetică nucleară: Mungiu scanează dedesubturile populismului, un rău care a metastazat într-un sat încă tradiţional, la graniţele Europei, citează Agerpres.

"Sper ca (spectatorii) să nu se sustragă cu uşurinţă de la responsabilităţile lor, să nu creadă că acest lucru se petrece într-un ţinut îndepărtat, sălbatic. Mi-e teamă că nu este cazul", a continuat regizorul care revine la Cannes după şase ani după ce a primit premiul pentru cea mai bună regie în cadrul festivalului, pentru pelicula"Bacalaureat", pe tema corupţiei endemice.

Acţiunea se desfăşoară cu câteva zile înainte de Crăciun, într-un sat din Transilvania, un microcosmos în care de secole au convieţuit mai multe comunităţi, unde se vorbeşte română, maghiară sau germană, o mărturie a unei istorii lungi şi chinuite.

Romii au dispărut din sat, alungaţi de locuitori şi de forţa prejudecăţilor. Dar au apărut noii "blestemaţi ai Pământului", muncitori srilankezi care au fost aduşi să lucreze la brutăria locală după ce românii au plecat la lucru în vest.

Pe un fond de precaritate, prejudecăţi şi tradiţii, conflictele dintre comunităţi reapar treptat, ameninţând să distrugă liniştea acestei mici comunităţi.

"Nimic raţional"

''Prin evenimente mărunte, în sate mici, încerc să vorbesc despre natura umană şi despre starea lumii de astăzi, despre acest sentiment pe care îl avem că lucrurile nu merg în direcţia bună", a explicat regizorul, care afirmă că "nu se poate să fii optimist cu privire la viitor".

"Natura umană nu se schimbă pur şi simplu... Durează doar 24 de ore pentru a identifica un inamic (...) şi a elibera instinctele animale care se află în noi. Oamenii care sunt vecini sunt capabili mâine să violeze, să tortureze şi să ucidă", a continuat el.

Momentul de vitejie al filmului este o şedinţă publică din sat la care urmează să fie decisă soarta muncitorilor din Sri Lanka. Aproximativ douăzeci de oameni iau cuvântul, expunându-şi ura şi prejudecăţile, în timp ce adversarii lor, care încearcă să predice toleranţa, sunt incapabili să se facă auziţi şi uneori se încurcă în contradicţii. Precum un concentrat al dezbaterilor care agită Europa.

Un dispozitiv ce aminteşte într-un mod izbitor de un alt film românesc ce s-a făcut remarcat, "Babardeală cu bucluc sau porno balamuc", care i-a adus în 2020 Ursul de Aur de la Berlin lui Radu Jude, abordând, de asemenea, chestiunile asociate populismului, precum şi dificultatea depăşirii prejudecăţilor.

"Corectitudinea politică nu schimbă convingerile oamenilor, ci doar îi împiedică să le exprime", a subliniat Cristian Mungiu. "În discursuri (populiste, n.a.), nu este nimic raţional. Este un amestec de frânturi de fapte cu multă propagandă. Nu este nevoie de argumente pentru a crede. Crezi ceea ce crezi şi este foarte greu să schimbi asta", a continuat el.

Cinematografia poate face ceva în această privinţă? "Nu am o soluţie şi nu eu trebuie să găsesc una", a răspuns regizorul.