Care este șmecheria invizibilă a Statului Român care i-a sărăcit pe pensionari timp de 14 ani. Video

De luni bune, vedem pensionari revoltați în fața instituțiilor publice, pe rețelele sociale, în presă. Nemulțumirea lor este perfect justificată: pensiile pur si simplu nu țin pasul cu realitatea economică: prețurile explodează, iar banii dispar până la sfârșitul lunii pentru mulți romani care au muncit o viață întreagă crezând ca vor avea o bătrânețe fără griji. Dar ceea ce mulți dintre ei nu știu este că marea nedreptate nu a început odată cu guvernul Bolojan, ci în 2011. Atunci, statul român a pus în practică una dintre cele mai „fine” manevre economice prin care valoarea reală a pensiilor a fost redusă, an după an.

Totul pornește de la o obligație legală clară: pensiile trebuie actualizate anual cu rata inflației plus jumătate din creșterea salariului mediu brut pe economie. Ani la rând, acest lucru se întâmpla printr-o singură variabilă magică: punctul de pensie. Când punctul de pensie creștea, creșteau direct proporțional toate pensiile din România. Simplu. Corect. Transparent.

Numai că, în 2011, probabil în timpul unei ședințe prin care se consultau legat de cum sa mai fure de la romanii de rând, autoritățile au realizat că nu-și permit să mărească pensiile tuturor. Așa a început marea schema piramidala a statului: spargerea punctului de pensie în două componente – noul punct de pensie și indicele de corecție. O mutare diabolică, greu de observat de oamenii simpli, dar cu efecte pe termen lung.

Cum a transformat statul o formulă simplă într-un mecanism care taie pensii fără ca nimeni să observe

Practic, punctul de pensie a rămas, pentru o vreme, aproape înghețat. Nu mai era actualizat conform legii, nu mai reflecta inflația. În schimb, pentru cei care se pensionau înainte de anul respectiv, statul jongla cu indicele de corecție: îl urca, îl cobora, îl ajusta cum avea chef. Rezultatul? Doar proaspeții pensionari beneficiază de corecții legate de inflație. Restul – milioane de oameni – rămâneau pe loc.

În loc să crească o dată pentru toată lumea, pensiile au devenit o loterie anuală. Dacă te pensionai într-un an bun, primeai o indexare decentă. Dacă aveai ghinion, intrai în sistem cu o sumă tăiată din start. Pensionarii aflați deja în plată erau blocați cu o valoare rămasă în urmă, în timp ce economia se mișca înainte.

A venit apoi noua lege a pensiilor, care a introdus VPR-ul – valoarea punctului de referință. Un concept nou, prezentat drept o revoluție în calculul pensiilor. Doar că această „revoluție” ascunde lipsa exact acelei variabile care ar fi trebuit să apere veniturile pensionarilor de inflație: indicele de corecție.

VPR-ul actual are o valoare de doar 81 de lei. Atât a rezultat din împărțirea fostului punct de pensie la 25, stagiul complet de cotizare. Problema? Această valoare nu include nimic din creșterile care ar fi trebuit să se aplice între 2011 și 2024. Cu alte cuvinte, ani întregi de inflație au fost șterși din calculul final.

Iar asta este partea cea mai dureroasă: milioane de pensionari primesc azi o pensie calculată ca și cum ar trăi în economia de acum 12–13 ani. Prețurile însă nu sunt din 2011. Facturile nu sunt din 2011. Medicamentele, mâncarea, întreținerea – toate sunt din 2025. Dar pensia? Rămasă undeva în urmă, în arhivele contabile ale statului.

Luna trecută, ministrul Muncii, Petre Florin Manole, anunța că 2.750.000 de pensionari cu venituri mai mici sau egale cu 2.574 lei vor primi în decembrie 2025 sprijinul financiar de 400 lei, a doua tranșă din ajutorul de 800 lei acordat în acest an. La asta se limitează tentativa Guvernului de a îndrepta jaful pe care îl comite asupra cetățenilor: să ia cu două mâini și să îi lase pe aceștia să păstreze doar ce îi scapă printre degete.


Dacă statul ar fi aplicat corect indexările ratate în tot acest interval, VPR-ul nu ar fi 81 lei, ci aproximativ 115 lei. Diferența este uriașă. Gândiți-vă: fiecare punct acumulat în carieră ar valora cu 34 de lei mai mult. Rezulta, pentru mulți pensionari, o pensie cu sute de lei mai mare. Unii ar fi respirat ușurat la final de lună. Alții poate că nu ar mai fi fost nevoiți să aleagă între medicamente și mâncare.

Video: