Cât ar putea ajunge inflația la sfârșitul anului, după măsurile de austeritate ale Guvernului Bolojan!

Profesorul universitar Mircea Coșea ne spunea joi 11 septembrie că ne așteaptă vremuri grele spre finalul anului. Tot joi 11 septembrie Institutul Național de Statistică a făcut publice datele din economia românească care ne arată pentru luna august o inflație de 10% față de aceeași lună a anului trecut. Practic INS nu a făcut decât să ne confirme momentele grele de care vorbea Mircea Coșea. Același INS, potrivit datelor statistice, spune că Energia electrică s-a scumpit cel mai mult la această categorie, cu 65,73%, în august 2025 faţă de august 2024, şi cu 2,56% faţă de iulie 2025. În fața acestor evidențe, parlamentarii constănțeni, cei care au dorit să ne răspundă au avut păreri diferite. Dacă de la PNL se spune că măsurile de austeritate au fost și sunt benefice, de la AUR ni se transmite faptul că sfârșitul anului ne va aduce o inflație aproape dublă față de luna august 2025.

România merge pe drumul inflației crescute

Într-un interviu acordat în exclusivitate pentru cotidianul Replica de Constanța, profesorul universitar Mircea Coșea vorbea despre situația proastă în care se află România. Joi 11 septembrie Institutul Național de Statistică a făcut publice datele reale ale economiei românești. Și care sunt acestea?

Petrișor Peiu

Rata anuală a inflaţiei în luna august 2025, comparativ cu luna august 2024, a fost 9,9%. Mărfurile alimentare s-au scumpit cu 8,92%, în august 2025 comparativ cu luna august 2024, şi cu 1,63% faţă de iulie 2025. Mărfurile nealimentare s-au scumpit cu 10,48%, în august 2025 comparativ cu luna august 2024, şi cu 2,10% faţă de iulie 2025. Energia electrică s-a scumpit cel mai mult la această categorie, cu 65,73%, în august 2025 faţă de august 2024. Toate aceste cifre nu au făcut decât să confirme afirmațiile profesorului Mircea Coșea.

Mircea Coșea

”Situația actuală este foarte proastă. Greșeala conceptuală a guvernului poate fi explicată doar prin două ipoteze: fie lipsă totală de pregătire și experiență a celor aflați la conducere, fie urmărirea unui scop ascuns – acela de a coborî nivelul economiei românești până la recesiune sau incapacitate de plată, pentru a justifica o „salvare” prin metode păguboase, precum vânzarea activelor statului sub forma listărilor la bursă.

Suntem, așadar, într-o situație periculoasă, nu pentru că am fi atacați din exterior, ci pentru că lipsesc predictibilitatea, deciziile ferme și logica economică. Această incertitudine poate genera orice scenariu, inclusiv destabilizare politică, ceea ce ar fi catastrofal în această perioadă.

După o experiență de o viață – am 83 de ani, am lucrat atât în țară, cât și în străinătate, am ocupat funcții importante – pot spune că mă tem de viitor. Și nu pentru mine, ci pentru generațiile tinere. România nu are o strategie: nu știm unde vrem să ajungem în 3, 5 sau 10 ani. Nu știm ce vrea guvernul, ce vrea Parlamentul. Această lipsă de viziune mă îngrijorează profund”, a declarat profesorul Mircea Coșea.

PNL consideră că măsurile sunt bune și își vor arăta efectele anul viitor

Am solicitat un punct de vedere al parlamentarilor constănțeni față de datele oficiale ale INS. Așa cum era de așteptat doar o parte dintre ei au dorit să ne răspundă. Deputatul PNL Bogdan Huțucă, cu o vastă experiență în domeniul economic, consideră că măsurile luate până acum de Guvern au fost bune și că își vor arăta efectele în a doua parte a anului viitor.

Bogdan Huțucă

”Pachete de măsuri asumate de guvern au avut ca obiectiv ajustarea rapidă a deficitului bugetar, recâștigarea credibilității în fața Comisiei Europene cu privire la implementarea planului de măsuri asumat la sfârșitul anului trecut, dar mai ales evitarea unei descalificări din partea agențiilor de rating cu impact asupra capacității de a finanța atât partea de funcționare cat și cea de investiții.

Efectele secundare ale acestui set de măsuri vizau creșterea ratei anuale a inflației sub efectul majorării TVA, accizelor și expirării schemei de plafonare a prețului la energie.

Trebuie ținut cont de faptul că, fără implementarea acestui set de măsuri, evaluările negative ale agențiilor de rating ar fi putut genera inflație prin:

-creșterea costurilor de finanțare

-deprecierea monedei

-pierderea încrederii investitorilor

-reacții ale politicilor monetare

Aceste pachete de măsuri reglează probleme structurale ale finanțării și funcționării statului pe termen mediu.  Consecințele negative ale acestor măsuri se vor diminua în a doua parte a anului viitor”, a declarat Bogdan Huțucă.

Numai că românii vor fi nevoiți să supraviețuiască până anul viitor, lucru care va fi tot mai dificil. Deputatul neafiliat Mădălin Făget spune că în lipsa unor măsuri coerente ne așteaptă o toamnă cu investiții amânate și o putere de cumpărare erodată.

Mădălin Făget

”Creșterea inflației la 9,9% în august confirmă presiunile cumulate din prețurile la energie, taxe și costuri logistice. Energia electrică are un avans de aproximativ 66% față de anul trecut, ceea ce se transmite în lanț în prețurile tuturor bunurilor și serviciilor. În lipsa unor măsuri coerente pe partea de ofertă, riscăm o toamnă cu putere de cumpărare erodată și investiții amânate.

Pe termen scurt, mă aștept ca inflația să rămână ridicată în septembrie, apoi să intre pe o traiectorie de scădere lentă în 2026. Dar ritmul depinde de claritatea politicilor fiscale și de modul în care Guvernul gestionează schema de plafonare la energie și plățile către furnizori. Prioritar ar fi: țintirea strictă a cheltuielilor bugetare, accelerarea investițiilor finanțate din fonduri europene și eliminarea întârzierilor la compensările din energie, pentru a reduce presiunea pe costuri fără a bloca economia reală. Ca deputat, voi susține măsuri care apără veniturile oamenilor și predictibilitatea pentru mediul de afaceri din Constanța și din toată țara”, a declarat Mădălin Făget.

Inflația hrănește deficitul bugetar

Deputatul AUR de Constanța, Cosmin Hristu vine și completează cu o afirmație mult mai dură afirmând că inflația va hrăni deficitul bugetar.

Cosmin Hristu

”Ce vedem acum este efectul unui guvern care și-a făcut un obicei din a majora taxe și accize, din a împovăra artificial consumul și din a tolera scumpiri speculative. Rezultatul? România are una dintre cele mai mari rate ale inflației din Uniunea Europeană.

Faptul că energia electrică s-a scumpit cu aproape 66% într-un singur an este o rușine națională, într-o țară producătoare de energie.

Dacă Guvernul continuă pe această linie, economia va intra într-un cerc vicios din care nu va mai putea ieși ușor: inflația va hrăni deficitul bugetar, deficitul va împinge statul să caute noi taxe și noi împrumuturi, iar acestea se vor traduce prin alte scumpiri suportate de români. Este o spirală a sărăciei, în care fiecare decizie greșită de azi adaugă o povară suplimentară pentru mâine.

Dacă nu schimbăm direcția, riscăm să împingem România într-o criză economică profundă, cu prețuri scăpate de sub control și cu încrederea oamenilor în stat distrusă definitiv”, a declarat Cosmin Hristu.

La fel de dur în declarații a fost senatorul AUR Petrișor Peiu care a declarat pentru Replica de Constanța că România se află în a 22-a lună consecutivă în care înregistrează cea mai mare inflație din Uniunea Europeană, tendință care se va menține până la sfârșitul acestuia an.

Petrișor Peiu

”Rezultatele anunțate astăzi de către Institutul Național de Statistică confirmă trendul ascendent al inflației din România: o creștere galopantă a prețurilor, care nu mai are nicio legătură cu ceea ce se întâmplă în Uniunea Europeană. Este a 22-a lună consecutivă în care România înregistrează cea mai mare inflație din UE. Ce se va întâmpla în lunile următoare și ce va alimenta această creștere a prețurilor? De ce? Dintr-un motiv foarte simplu.

Pe lângă efectul de bază al majorării cotelor de impozitare, deci al creșterii poverii fiscale, intervine și un efect psihologic extrem de important. Și anume: dacă statul anunță o majorare a TVA-ului cu două puncte procentuale, comerciantul va majora prețul cu zece puncte procentuale. Și vă veți întreba de ce? Dintr-un motiv foarte simplu.

Pentru că știe deja că guvernul a anunțat noi creșteri de impozite și taxe începând cu 1 ianuarie. De asemenea, știe că se va reduce consumul populației, motiv pentru care preferă să crească prețurile în avans, pentru a câștiga mai mult în lunile următoare, înainte ca veniturile oamenilor să scadă. Dacă, de pildă, majorează prețul cu 10%, comerciantul știe că, pentru o lună, două sau trei, va încasa aceleași sume de la profesori sau alte categorii de salariați, chiar dacă veniturile acestora vor fi diminuate. Dar, după această perioadă, oamenii vor intra în criză de lichidități și nu vor mai putea cumpăra la fel de mult.

Este un efect psihologic simplu, dar puternic, care îi determină pe comercianți să majoreze prețurile mult peste nivelul creșterii TVA-ului, accizelor, impozitelor și altor taxe. Pe acest mecanism, este de așteptat ca, până la sfârșitul anului, inflația – adică indicele prețurilor de consum – să ajungă la 16-17%”, a declarat Petrișor Peiu.

Mircea Coșea

Chiar dacă situația este extrem de dificilă, profesorul Mircea Coșea consideră că nu va fi un dezastru total, dar cu siguranță va fi mult mai greu decât este acum.

”Nu va fi un dezastru total, dar va fi mai greu decât acum. Puterea de cumpărare va continua să scadă din cauza inflației. În plus, vor apărea două mari probleme: Prețurile enorme la energie. Fără producție internă, cu minele de cărbune închise prematur încă din 2018, românii riscă să intre într-o „epocă de piatră modernă”: calorifere închise, frigidere scoase din priză, viață redusă la minim doar pentru a plăti facturile. Mulți nu vor reuși și se va ajunge la blocaje sociale. Guvernul promite măsuri, dar ele nu au fundament, atâta timp cât nu există producție internă.

Șomajul. Oamenii nu sunt obișnuiți să economisească sau să își planifice viața pe termen lung. Odată cu creșterea șomajului, calitatea vieții va scădea drastic. Oamenii își vor reduce existența la strictul necesar: mâncare, de multe ori de slabă calitate.

În aceste condiții, tinerii vor continua să plece, în număr și mai mare, pentru că nu vor vedea viitor în România. În plus, măsurile actuale lovesc direct în două domenii esențiale – educația și medicina – ceea ce va agrava lipsa de personal calificat”, a mai spus Mircea Coșea.

Faptul că România nu are o direcție clară a fost confirmat și de președintele României Nicușor Dan, care a le-a spus investitorilor americani că țara noastră nu are acum o strategie pe termen lung. Asta nu face decât să ne confirme încă odată, dacă mai era nevoie, faptul că specialiștii Guvernului Ilie Bolojan fac lucrurile după ureche sau sunt puși să facă toate aceste lucruri pentru ca România să fie vândută la bucată.