Cât de pregătită este Constanța, cu adăposturi de protecție civilă, pentru un eventual dezastru?!

În contextul războiului din Ucraina, subiectul protecției civile a devenit din ce în ce mai important. Constanța, ca oraș situat pe litoralul Mării Negre și aproape de granița cu Ucraina, a fost atentă la necesitatea protecției populației în caz de conflict armat sau dezastru major. Astfel, municipiul și județul Constanța au fost dotate cu adăposturi de protecție civilă, însă întrebarea rămâne: sunt suficiente și funcționale?

adăpost de protecție civilă

Unde se află adăposturile de protecție civilă?

În Constanța, adăposturile de protecție civilă sunt dispersate în diferite zone ale orașului și județului, fiind amplasate atât în subsolurile clădirilor de locuit, cât și în clădiri publice, instituții sau unități industriale. Potrivit informațiilor recente, în municipiul Constanța există 64 de adăposturi de protecție civilă, marcate prin simbolul unui triunghi albastru pe un pătrat portocaliu. Acestea sunt situate în subsolurile unor clădiri rezidențiale, dar și în zone publice importante, cum ar fi instituții social-administrative, școli, spitale sau centre comerciale. În județul Constanța, sunt disponibile 114 adăposturi, care pot adăposti aproximativ 26.000 de persoane. Acestea sunt dispuse în localitățile din întreaga zonă, pentru a oferi protecție locuitorilor în cazul unui atac aerian sau alt tip de dezastru. Cu toate acestea, majoritatea adăposturilor sunt concentrate în orașul Constanța, dat fiind că acesta este centrul administrativ și economic al județului.
Adăposturile de protecție civilă sunt distribuite astfel:
1.    Bulevardul Tomis, bloc TD 15 A, scara A, bloc TS14, scara B, bl. T10, scara B și scara C, bloc T14, scara A și scara B, bloc 6B, scara A și scara B, bl. 10B, scara A și scara B;
2.    Strada I.G. Duca, bloc L4, scara A și scara B, bloc L45, scara A și scara B;
3.    Strada București, bloc L18, scara A;
4.    Aleea Garofiței, bloc L76, scara B și scara C, bloc L88, scara A și scara D;
5.    Aleea Nalbei, bloc L119 A, scara B;
6.    Strada Baba Novac, bloc L118B, scara A;
7.    Strada Ștefan cel Mare, bloc M16;
8.    Aleea Hortensiei, bloc C5, scara B;
9.    Strada Orhideelor, bloc ST1, scara A și scara B;
10.    Strada Tulcei, bloc S, scara A și scara B;
11.    Strada Cpt. Dobrilă Eugeniu, bloc Y, scara C;
12.    Strada Pajurei, bloc FE5, scara B;
13.    Strada Dionisie cel Mic, bloc 68, scara A;
14.    Strada Solidarității, bloc K2, scara A și scara B;
15.    Strada Eliberării, bloc F3, scara B;
16.    Strada Arcului, bloc C4, scara A, bloc A8, scara A și scara B, bloc A9, scara A și scara B;
17.    Strada Badea Cârțan, bloc BC5, scara B și bloc BC9;
18.    Strada Egretei, bloc AV22, scara A și scara B, bloc AV33, scara C și scara D;
19.    Strada Magnoliei, bloc T1;
20.    Strada Traian, blocurile K1 și K2;
21.    Strada Pescarilor, bloc FZ 12A, scara A și bloc FZ 28A, scara A;
22.    Bulevardul Ferdinand, nr. 32 A;
23.    Strada Unirii, bloc C2, scara A;
24.    Strada Grădiniței nr. 1B, bloc CS 1;
25.    Strada Brizei nr. 1B-bloc OB1, nr. 1C-bloc OB2, nr. 1D-bloc OB3, nr. 1E-bloc OB4, nr. 1F- bloc OB5, nr. 1G-bloc OB6, nr. 1H- bloc OB7;
26.    Strada Lirei nr. 3A, bloc OB8 și nr. 3B, bloc OB9.

Ce trebuie făcut?

În fața acestor provocări, autoritățile din Constanța au nevoie de un plan de acțiune clar pentru a îmbunătăți infrastructura de protecție civilă. În plus față de renovarea și modernizarea adăposturilor, trebuie luate măsuri suplimentare pentru a asigura accesibilitatea și funcționalitatea acestora în orice moment. Un alt pas important ar fi extinderea rețelei de adăposturi, pentru a acoperi mai multe zone din județ, având în vedere că multe dintre localitățile din afara municipiului Constanța nu beneficiază de protecție adecvată. De asemenea, educația publicului și simulările de protecție civilă pot ajuta la creșterea gradului de pregătire al locuitorilor și la asigurarea unui răspuns rapid și eficient în caz de urgență.

Semnul de buncăr

„Pentru protecția populației și a bunurilor din patrimoniul cultural național de efectele atacurilor din aer se realizează sistemul național de adăpostire, care cuprinde:
•    Adăposturi pentru puncte de comandă destinate Sistemului Național de Management al Situațiilor de Urgență;
•    Adăposturi publice de protecție civilă aflate în administrarea consiliilor locale și fondul privat de adăpostire realizat de agenții economici și proprietarii de imobile.
Adăposturile de protecție civilă pot fi publice, ale agenților economici sau ale persoanelor fizice, potrivit sursei de finanțare a investiției respective. Adăposturile publice de protecție civilă – aflate în administrarea organelor administrației publice locale – sunt adăposturi publice gestionate de consiliile locale.
Adăposturile publice de protecție civilă se execută în:
•    Subsolurile construcțiilor industriale sau ale anexelor acestora;
•    Subsolurile construcțiilor social-culturale, administrative, instituțiilor de învățământ, spitalelor;
•    Subsolurile clădirilor de locuit.

În timp de pace, adăposturile publice de protecție civilă, cu excepția spațiilor amenajate ca puncte de comandă, pot fi utilizate pentru alte destinații, cu respectarea normelor tehnice, cu obligația de a fi eliberate în situații de urgență în maximum 24 de ore și cu informarea prealabilă a centrelor operaționale din cadrul serviciilor de urgență profesioniste. Adăposturile publice de protecție civilă se inspectează periodic de către personalul de specialitate al serviciilor de urgență profesioniste; deținătorii și utilizatorii acestor adăposturi sunt obligați să îndeplinească normele și măsurile stabilite pentru menținerea adăposturilor și a instalațiilor utilitare ale acestora în stare de funcționare. Spațiile amenajate ca adăposturi de protecție civilă sunt destinate în special pentru realizarea măsurii de protecție a populației prin adăpostirea temporară în cazul unui atac aerian cu muniții convenționale (muniții de aviație).

Reparații anuale la adăposturile de protecție civilă!

Pentru realizarea protecției populației, adăposturile de protecție civilă publice și private sunt executate constructiv cu elemente de protecție fizică și cuprind: încăperi de adăpostire, sas, ieșiri de salvare, toalete, tâmplărie metalică etanșă care sunt proiectate și dimensionate la valori ale solicitărilor datorate exploziilor sau efectelor de dărâmare a clădirii sub care sunt amenajate. Anual au fost incluse în programul Anual al Achizițiilor Publice fonduri pentru lucrări de reparații curente și igienizare la adăposturile publice de protecție civilă. Adăposturile publice de protecție civilă sunt semnalizate, se verifică periodic starea de operativitate a acestora. Lucrările de reparații constau în reparații curente și igienizare.

Capacitatea de adăpostire a adăposturilor civile

La proiectarea amenajării subsolurilor ca adăposturi de protecție civilă din Constanța  se ține seama de alocarea unei suprafețe utile de 1 mp de persoană. Suprafața medie a unui adăpost antiaerian din municipiul Constanța variază între 48 mp și 220 mp. Fiecare persoană are alocat 1 mp. Pereții construcțiilor sunt foarte solizi, construite astfel încât să facă față atacurilor antiaeriene. Buncărele au uși metalice etanșe, grupuri sanitare, sistem de filtro-ventilație și ieșiri de salvare. Adăposturile trebuie eliberate în cel mult 24 de ore atunci când apare o situație de urgență.
”Potrivit Hotărârii nr. 560/2005, instituțiile publice, dar și operatorii economici și proprietarii de imobile sunt obligați să prevadă în planurile de investiții și să realizeze adăposturi de protecție civilă pentru construcțiile care au o suprafață construită la sol mai mare de 150 mp și sunt prevăzute cu subsol sau cele neprevăzute cu subsol, cu suprafață desfășurată mai mare de 600 mp.” Au transmis reprezentanții Primăriei Constanța