Cât te costă învățământul „gratuit", din România. Care sunt costurile plătite de părinți și cât de pregătiți ies copiii

Învățământul de stat din România este gratuit, însă părinții suportă numeroase costuri ascunse. Acestea pot varia în funcție de școală, oraș și clasa copilului. Un studiu Salvați Copiii ne arată că suma pe care părinții o plătesc pentru "educația gratuită" a crescut cu aproape 45% față de 2021 și s-a triplat față de cea din 2018.

În România, deși educația este declarată gratuită, părinții suportă, anual, costuri destul de ridicate pentru școlarizarea copiilor. Conform unui studiu realizat, recent, de organizația Salvați Copiii, în 2024, aceste cheltuieli au ajuns, în medie, la 9.818 lei per copil, marcând o creștere de aproximativ 3.100 de lei (44,33%) față de 2021, fiind costuri de trei ori mai mari comparativ cu 2018.

Unde se duc cei mai mulți bani

Meditațiile reprezintă cea mai mare cheltuială, cu un cost mediu, anual, de 6.234 lei per copil, de 2,5 ori mai mult decât în 2021. Aproximativ 48% dintre părinți declară că plătesc pentru meditații, procentul fiind mai ridicat în cazul elevilor de gimnaziu (64%) și liceu (66%). Incidența meditațiilor este cea mai ridicată în București (60%), cu aproximativ 20 puncte procentuale mai ridicată decât alte orașe și mediul rural.

Majoritatea copiilor fac meditații la matematică, limbi străine și limba română. Costul meditațiilor este resimțit ca un efort semnificativ, care presupune amânarea unor cheltuieli necesare, de aproximativ 25% dintre respondenții ai căror copii le urmează.

Rechizitele, alimentele și transportul, alte cheltuieli

Programul after-school este o altă cheltuială semnificativă, cu un cost mediu, anual, de aproape 7.000 de lei. ​Totodată, achiziția de tablete și laptopuri necesare pentru educație implică aproximativ 3.000 de lei, anual. Rechizitele, alimentele și transportul, pentru acestea se adaugă peste 3.000 de lei la cheltuielile anuale. Studiul Salvați Copiii ne mai arată că prețurile variază în funcție de nivelul de învățământ: 6.803 lei pentru ciclul primar, 10.781 lei pentru gimnaziu și 12.119 lei pentru liceu. Aceste cheltuieli pun o presiune asupra bugetelor familiilor și ridică semne de întrebare cu privire la accesul egal la educație de calitate pentru toți copiii.​

Adrian Marcu este sociolog și susține că toate costurile sunt mult prea ridicate pentru părinți, ceea ce înseamnă că școala românească nu prea-și mai face datoria. „Problema care se pune este care e rolul şcolii? Pentru că noi ajungem să investim foarte mulţi bani în meditaţii. Mii de lei pe lună, pardon, aproape e o medie a familiilor de middle class. Asta înseamnă că şcoala nu-şi mai face datoria. Altfel, nu văd de ce ar trebui să investim atâţia bani în educaţia primară a copilului pentru a reuşi în viaţă".

39% dintre copiii români sunt expuși riscului de sărăcie

În România, 39% dintre copii sunt expuși riscului de sărăcie și excluziune socială, fiind afectați de lipsa de venituri ale familiei care să asigure supraviețuirea sau un trai decent, de izolarea socială și educațională în care trăiesc, de lipsa de acces la nutriție în acord cu vârsta și nevoile biologice și la servicii socio-educaționale și de sănătate de calitate. Această realitate se reflectă în participarea copiilor la educație: 214.936 de copii între 7 și 17 ani erau în afara școlii, la 1 ianuarie 2023, în timp ce 33.882 de elevi se aflau în abandon școlar.