Catedrala Mântuirii Neamului: Megalomanie sau simbol al identității naționale române?

România are o obsesie veche: să ridice colosi care sfidează bunul-simț. De la mega cladirea Parlamentului—cea mai grea clădire a lumii, cu 4,1 milioane de tone—până la Casa Presei Libere, Bucureștiul arată ca un muzeu de gigantism socialist. Iar acum, țara se pregătește să puna cireasa pe Dealul Arsenalului: Catedrala Mântuirii Neamului.

Catedrala Mantuirii Neamului in constructie

Acest eveniment a generat întrebări interminabile: era nevoie de o catedrală într-o epocă în care aproape nimeni nu mai construiește astfel de mega-structuri religioase din Evul Mediu încoace? Și-au dorit cu adevărat românii această clădire sau este doar proiectul de vanitate al unor oameni preocupați mai mult de bunăstarea lor din viața de apoi decât de cea din viața aceasta?

O NOUĂ MEGALOMANIE ÎN MIJLOCUL CAPITALEI

Pornită în 2010 și programată să fie gata în 2025, Catedrala Mântuirii Neamului vrea sa fie cea mai mare si cea mai tare pe toate planurile. Nu este o biserică, ci o declarație de forță. Cu peste 130 de metri înălțime, va fi cea mai înaltă construcție ortodoxă de pe planetă, depășind orice rival regional și privind de sus însăși fantoma lui Ceaușescu. Asta desigur, daca planurile Rusiei anuntate in 2020 de a construi la randul ei, una si mai mare, nu o sa ii lase pe “preafericitii” Romaniei cu buza umflata dupa ce au investit sume colosale in proiect. Sau mai rau, sa ne gasim blocati intr-un Razboi Rece al Catedralelor cu Rusia.

Interiorul catedralei Foto: basilica.ro

Potrivit proiectului, constructia poate primi 6.000 de credincioși și pana la 2.000 de coriști. Va avea un clopot de 25 de tone, care se va auzi la 20 de kilometri și un iconostas uriaș de 23 de metri. Totul e amplificat la maxim.

Așezată pe același deal cu Parlamentul, catedrala își asumă misiunea simbolică de a „deturna privirea” de la monstruozitatea comunistă. O luptă a colosilor: cel vechi, al totalitarismului; cel nou, al credinței—dar construit, ironic, tot cu bani publici.

BANI MULȚI, RĂBDARE PUȚINĂ, CRITICI CU DUZINA

 Inițial, Patriarhia planuia proiectul cu un buget de 80 de milioane de euro. La ora actuala estimeaza costuri de pana la 400 de milioane de euro. A ajuns deja la peste 230 de milioane, cu proiectul încă neterminat. Și ce să vezi? O bună parte din sumă provine chiar de la bugetul statului, într-o țară cu copii care mor in spitale și școli unde plouă în clase.

Marcel Ciolacu si Paul Stanescu la sfintirea catedralei

Sociologi, economiști și cetățeni obișnuiți au tunat și fulgerat: bani deturnați de la cercetare, sănătate, administrație—15 milioane de euro mutați peste noapte, într-o singură rectificare, pentru ca șantierul să nu intre în comă.

Criticile au venit chiar și din interiorul Bisericii. Un preot din sudul țării a refuzat să strângă bani pentru „mega-catedrală”, acuzând lipsă de transparență. A fost excomunicat rapid, ca nu cumva contestarea să prindă rădăcini.

Si totusi, se estimeaza ca peste 170.000 de pelerini au intrat în Catedrala Mântuirii Neamului până la 1 noiembrie 2025. În weekendul anterior, un număr de 20.000 de oameni au vizitat catedrala. Un semn clar ca foarte multi romani sprijina acest proiect.

Pelerini la Catedrala Mantuirii Neamului

Un pariu turistic sau o investitie fara profit?

Catedrala ar putea deveni magnet turistic, susțin promotorii. România, altfel codașă în Europa la turism, ar avea o atracție comparabilă cu marile temple ale vecinilor ortodocși. Iar fluxul de pelerini din Grecia, Serbia, Bulgaria, Moldova, Ucraina sau chiar Rusia ar putea aduce milioane de vizitatori anual.

Catedrala Sfinții Petru și Pavel din Sankt Petersburg

Precedente există: Catedrala Sfinții Petru și Pavel din Sankt Petersburg atrage 1,5 milioane de oameni pe an, deși e deschisă doar patru zile pe săptămână. Dacă Bucureștiul ar ajunge măcar la jumătate, ar însemna un venit major pentru un oraș care se zbate să-și găsească identitatea turistică.

Iar la inaugurarea din 2018, când încă nu era gata, mii de oameni au împins, au strigat și au sfidat cordoanele de jandarmi. Semn că, indiferent de controverse, catedrala atinge o coardă sensibilă: nevoia de simbol, de identitate, de repere în haosul post-tranziției.

Totuși, mândria aceasta colosală are un viitor incert. Rusia a anunțat în 2020 intenția de a construi o catedrală și mai mare. Deocamdată, proiectul pare înghețat, dar dacă va prinde viață, România riscă să piardă titlul pentru care investește sute de milioane. Până atunci, rămâne întrebarea tăioasă: construim un monument al credinței sau un monument al ambițiilor fără măsură? Timpul—și nota de plată finală—vor da verdictul.