REPLICA ONLINE CONSTANTA

14.5° Constanța Mie., 23 Sept. 2026
Anul XX Nr. 7591
14.5° Constanța Miercuri, 23 Septembrie 2026 Anul XX Nr. 7591
 

Cazul bizar de la AGA Transelectrica: un vot împotriva propriei responsabilități

Cazul bizar de la AGA Transelectrica: un vot împotriva propriei responsabilități

Marius Cristian NITU 9 decembrie 2025 | 00:00 218

Într-o demonstrație de autoapărare instituțională, statul a votat, prin reprezentanții săi din AGA Transelectrica, împotriva tragerii la răspundere… a statului însuși. O decizie care sfidează logica, legea și orice urmă de decență administrativă.

Cazul bizar de la AGA Transelectrica: un vot impotriva propriei responsabilitati

Cu 82,6% dintre voturile exprimate împotrivă, acționarul majoritar – Secretariatul General al Guvernului – a respins propunerea Consiliului de Supraveghere de a recupera prejudiciile provocate prin deciziile adoptate în trecut chiar cu votul reprezentanților statului.

Instituțiile publice – “intangible” și deasupra oricărei responsabilități

Curtea de Conturi a documentat pagube de zeci de milioane de lei, rezultate din contracte de mandat împănate cu clauze ilegale – clauze redactate și votate de instituțiile statului. Dar atunci când vine momentul să răspundă pentru propriile fapte, instituțiile ridică ziduri, nu soluții.

Cazul bizar de la AGA Transelectrica: un vot impotriva propriei responsabilitati

Hotărârile AGA din 2013 și 2020, adoptate decisiv de Ministerul Finanțelor și SGG, au generat litigii pierdute pe bandă rulantă. Transelectrica a fost obligată să plătească compensații masive, inclusiv unor membri ai Consiliului de Supraveghere trimiși acasă la scurt timp după numire.

Astăzi, în loc să repare greșelile, statul le acoperă cu un alt abuz: votul prin care decide că el nu trebuie să fie tras la răspundere. Pentru că așa funcționează România când vine vorba de banii publici: responsabilitatea e opțională, dar nota de plată e obligatorie.

Litigii, contracte ilegale și prejudicii masive

Contractele elaborate chiar de acționarul majoritar includeau clauze cu dedicație: arbitraj la Viena, neconcurență plătită regește și indemnizații indexate automat. Curtea de Conturi le-a catalogat drept ilegale, dar statul continuă să pretindă că nu are obligația să dea explicații.

Cazul bizar de la AGA Transelectrica: un vot impotriva propriei responsabilitatiCurtea de Conturi Bucuresti

Rezultatul? Zeci de milioane de lei plătite din buzunarul companiei – implicit din buzunarul cetățenilor –, în timp ce instituțiile care au generat haosul financiar refuză să fie trase la răspundere.

Mai mult, instanța a stabilit că Transelectrica nu poate contesta propriile hotărâri AGA, pentru că s-ar judeca “cu ea însăși”. Absurditatea juridică a fost folosită ca scut perfect: statul își creează propriile breșe și apoi se ascunde în ele.

Tăcere, complicitate și un vot care spune totul

Consiliul de Supraveghere a cerut, măcar formal, ca prejudiciile să fie recuperate. Dar acționarul majoritar – cel responsabil pentru pagube – a decis că nu e cazul. O veritabilă execuție administrativă a principiului răspunderii patrimoniale.

Cazul bizar de la AGA Transelectrica: un vot impotriva propriei responsabilitatiNota Curtii de Conturi Bucuresti adresata companiei Transelectrica

Cazul bizar de la AGA Transelectrica: un vot impotriva propriei responsabilitati
Cazul bizar de la AGA Transelectrica: un vot impotriva propriei responsabilitatiCazul bizar de la AGA Transelectrica: un vot impotriva propriei responsabilitatiCazul bizar de la AGA Transelectrica: un vot impotriva propriei responsabilitati

Cei care au provocat pierderi financiare masive continuă nestingheriți. Membrii fostelor consilii câștigă la Viena, iar compania plătește. Instituțiile care au redactat contractele ilegale sunt absolvite prin vot propriu.

În final, rămâne o concluzie amară: statul român nu doar că refuză să își asume greșelile, dar le și certifică prin vot. AGA Transelectrica nu a tinut o ședință tehnică, ci a dat o lecție de impunitate. O lecție prin care statul demonstrează, încă o dată, că pentru el legea este opțională, dar privilegiile sunt obligatorii.

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.


Ti-a placut articolul?


COMENTARII

Puteti adauga un comentariu de maxim 1000 caractere