CCR blochează dreptul la proteste bugetarilor din România și dă liber la tăieri salariale
CCR blochează dreptul la proteste bugetarilor din România și dă liber la tăieri salariale
Facebook Instagram X Whatsapp Linkedin PinterestJudecătorii Curții Constituționale a României au dat o mână de ajutor Guvernului condus de Ilie Bolojan și au publicat motivarea unei decizii din ianuarie 2025 potrivit căreia bugetarii nu vor putea să protesteze legal față de măsurile de austeritate. Culmea coincidenței este că motivarea Deciziei nr.2 a CCR din 28 ianuarie 2025 a fost publicată strategic în Monitorul Oficial în 27 iunie 2025, exact în ziua în care Guvernul şi-a dorit să aprobe în şedinţă OUG pentru stabilirea unor măsuri privind personalul plătit din fonduri publice, prin care Executivul a tăiat sporul de condiţii vătămătoare şi a zilelor de concediu suplimentar pentru bugetari. Numai că în motivarea Deciziei judecătorii CCR au invocat o serie de decizii din 2010 care nu au nici o legătură cu contextul economic actual în care se află România. Avocatul Ingrid Mocanu a declarat, în exclusivitate, pentru Replica de Constanța că Guvernul vrea acum să arunce povara neputinței pe umerii cetățenilor cu sprijinul unei Curți Constituționale deja de mult aservite.
Curtea Constituțională a României
Sistemul și-a ales oamenii care să îi execute ordinele, inclusiv la CCR
Sistemul lucrează intens pentru a scoate castanele din focul dezastrul economic cu mâinile românilor care muncesc cinstit. Și a lucrat meticulos încă din 2024 când știa ce va urma în anul 2025, și-a pregătit fiecare pas și fiecare decizie astfel încât să nu deranjeze „sponsorii” din economia subterană și să pună „biciul” pe românii care muncesc cinstit și mediul de afaceri care a înțeles că trebuie să își plătească la timp taxele și impozitele. Și-au ales din timp oamenii care să facă toate aceste lucruri care nouă ne sunt prezentate astăzi drept măsurile salvatoare pentru România. Drept este că au avut ceva emoții în noiembrie 2024 când de nicăieri a apărut Călin Georgescu care a fost foarte aproape să le dea planurile peste cap, și în 2025 când George Simion a fost de asemenea la un pas să strice ceea ce ei construiseră. Dar așa cum spuneam, au știut să își aleagă foarte bine oamenii și la Curtea Constituțională a României care au venit cu o serie de Decizii și Hotărâri care nu au avut nicio treabă cu Constituționalitatea.
Aceeași Curtea Constituțională a fost acum solicitată să mai ofere o mână de ajutor binomului Ilie Bolojan – Nicușor Dan, care la rândul lor au fost obligați să pună în aplicare planul fiscal impus din exterior. Jurnalistul Robert Turcescu declara în urmă cu mai puțin de o lună despre faptul că planul de măsuri ce urma să fie adoptat a fost trimis de la FMI și Banca Mondială și că negocierile au fost doar un balet ieftin. Iată că în aceste zile omul de încredere al președintelui Nicușor Dan trimis ca vicepremier în Guvernul Ilie Bolojan, Dragoș Anastasiu, a confirmat acest lucru. Într-o declarație la un post de televiziune, Anastasiu a declarat, probabil fără să își dea seama, că inițial în programul de măsuri nu era prevăzută creșterea TVA, însă după discuții cu partenerii europeni, a fost luată această decizie.
Această declarație vine să confirme o altă declarație dată acum câteva zile de fostul președinte al PSD Liviu Dragnea, potrivit căruia România este condusă de Franța prin Ambasada de la București și de Serviciile Secrete Franceze și cele din România.
Așa cum spuneam, măsurile adoptate prin asumarea răspunderii în Parlament era absolut evident că vor fi contestate de aproape toată lumea. În aceste condiții, sistemul și-a luat măsurile de precauție și pe 27 iunie 2025 a fost publicată în Monitorul Oficial motivarea Deciziei nr. 2 a CCR din 28 ianuarie 2025, motivare care a venit exact în ziua în care Guvernul şi-a dorit să aprobe în şedinţă OUG pentru stabilirea unor măsuri privind personalul plătit din fonduri publice, prin care Executivul a tăiat sporul de condiţii vătămătoare şi a zilelor de concediu suplimentar pentru bugetari.
Sindicaliștii reacționează cu întârziere
Reprezentanții sindicatelor au reacționat ce-i drept destul de târziu, adică pe 7 iulie, când Guvernul își asuma răspunderea în Parlament pe primul pachet de măsuri fiscale. Dar ce spune această motivare a CCR.
Potrivit sindicaliștilor, CCR a declanșat un atac periculos şi fără precedent la drepturile lucrătorilor din sectorul public din România! „În plin val de proteste organizate de organizaţiile sindicale şi lucrători, Curtea Constituţională emite o motivare cel puţin bizară prin care amputează drepturile lucrătorilor români şi îi oferă Guvernului şi Parlamentului pretextul 'perfect' pentru tăieri de sporuri şi salarii! CCR legitimează ideea că Guvernul poate modifica unilateral contractele de muncă, fără dialog, fără renegocieri şi fără respect faţă de salariat. Absurdul CCR în emiterea motivării continuă fără limite. Potrivit documentului, CCR stabileşte că 'trebuie să ţină seama de faptul că în dreptul public salariile/indemnizaţiile/soldele sunt stabilite în baza legii, ca act al legiuitorului originar sau delegat. Legea este cea care oferă o marjă angajatorului public ca eventual să acorde anumite sporuri specifice, acesta neavând competenţa să acorde drepturi salariale numai în baza şi în temeiul unei manifestări discreţionare de voinţă'. Cu alte cuvinte, lucrătorii şi organizaţiile sindicale nu pot reclama tăierea sporurilor practicată de Guvernul Bolojan pentru că legea este mai presus de toate, iar negocierile dintre reprezentanţii salariaţilor şi angajatorii publici nu valorează absolut nimic”, spun într-un comunicat reprezentanții Blocului Național Sindical.
CCR invocă greșit decizii din 2010
Avocatul Ingrid Mocanu a analizat în detaliu decizia CCR și a făcut o scurtă prezentare indicând erorile făcute de judecătorii CCR în această motivare.
„Obiectul deciziei respective l-au format în niște articole care se refereau la dreptul de a face grevă. În lege scria, și scrie și astăzi, că se poate face grevă în cazul în care s-a finalizat contractul colectiv de muncă, urmează noi negocieri și nu s-a ajuns la un acord final cu sindicatele. Cu această ocazie, Curtea Constituțională a apreciat că dreptul la grevă nu este un drept absolut, că el comportă anumite limitări și că este rezonabil ca limitare ca acest drept la grevă să fie pus la dispoziția angajaților numai în această situație de a nu ajunge la un acord cu privire la drepturi colective. Din punctul meu de vedere, dacă ai ajuns deja la un acord și s-au stabilit anumite drepturi prin contractul colectiv de muncă, mi se pare mult mai grav, sau cel puțin la fel de grav, să nu îl respecți și să tai acele drepturi. De aceea nu înțeleg strict juridic de ce se referă CCR doar la momentul când se semnează acel contract colectiv”, a declarat Ingrid Mocanu.
Ea a continuat afirmând că abia de aici judecătorii CCR au început să își arate obediența față de „partenerii” actualei coaliții.
„Pornind de aici, CCR și-a extins cumva analiza, și a mai adăugat și faptul că funcționarii publici nu ar avea dreptul să protesteze sau să facă grevă pentru tăierile de salarii pentru că într-un fel statul ar trebui să își plătească angajații de câți bani ar avea el la dispoziție în acel moment. Mai mult, CCR invocă o jurisprudență anterioară, de la tăierile lui Emil Boc din 2010, care însă, din punctul meu de vedere nu este citată în mod corect pentru că la tăierile lui Emil Boc au fost niște diminuări temporare, nu au fost permanente, și s-au referit la toate categoriile de angajați din sectorul public în mod egal dar și în perspectiva crizei economice mondiale. Acum nu este vorba despre același lucru pentru că se taie selectiv, adică doar pentru o anumită categorie de personal și doar anumite sporuri care se limitează. Mai mult decât atât noi nu aflăm în ipoteza acestei crize economice globale. În 2010, criza mondială a condus la diminuarea lichidităților statului și s-a ajuns în imposibilitatea acestuia de a mai face acele plăți. În acest moment noi nu ne aflăm în această situație, din contră statul reduce salarii susținând că îi trebuie banii pentru altceva, ceea ce ne conduce la o cu totul altă situație pentru că statul român dă în continuare bani la ucraineni, dă bani pentru armament în continuare, dă în continuare Republicii Moldova energie ieftină. Cu alte cuvinte, statul român cheltuiește resursele pe care le are nefiind în criză, pentru că nu este o criză mondială, iar celelalte state de lângă noi sau din Europa se află într-o stare de normalitate și nimeni nu taie salarii și nu mărește taxe, culmea. În afară de România care a avut o politică dezastruoasă determinată de o slugărnicie excesivă a unor lideri dar și de cheltuielile nesăbuite făcute în perioadele anterioare și care au adus doar România într-o astfel de poziție.
În aceste condiții CCR și-a extins analiza fără a se afla în prezența unei decizii de tăiere. De ce a făcut CCR acest lucru? Pentru a da apă la moară unei anumite părți a presei care să spună că uite se poate tăia orice, se poate crește orice, nimeni nu poate face grevă, nimeni nu poate protesta pentru CCR ne spune că orice tăiere este legală. România nu se află în niciuna din situațiile care ar fi putut duce la eventuale tăieri, decât în situația unei proaste gestiuni a banului public”, a explicat avocatul Ingrid Mocanu.
Ilie Bolojan. Marian Enache. Nicușor Dan
CCR, aservită politicului și sistemului
Avocatul a spus că este o coincidență prea mare momentul în care a apărut această motivare, fapt care nu ne arată decât faptul că CCR este aservită politicului și răspunde la comenzile care vin din această zonă.
„Momentul ales pentru această motivare a CCR este foarte ciudat. Eu nu cred în coincidențe. Mi se pare că s-a găsit o speță, un litigiu la CCR pe care judecătorii să o soluționeze, să pună o anumită motivare, și mai mult decât atât cred că cineva de la CCR a subliniat și a trimis presei interesate aceste pasaje de a susține măsurile de austeritate pe care Guvernul României și coaliția le-a luat, pentru a-și ascunde și a găsi țapi ispășitori pentru neputința și cheltuielile lor nesăbuite care au adus România în această situație dramatică. Dacă ne uităm în jurul nostru numai România se află în această situație dramatică. Dacă ne uităm la toate statele din jur, Bulgaria, Ungaria, care și ele sunt în aceeași zonă de război, nu au nicio problemă, ba chiar sunt pe un trend ascendent. Numai România care a avut acele guverne care au cheltuit nesăbuit banii și acum vor să arunce povara pe umerii cetățeanului cu sprijinul unei Curți Constituționale deja de mult aservite, chiar înainte de a fi aduși acești noi judecători, care deja sunt și mai aserviți decât cei care pleacă”, a mai spus Ingrid Mocanu.
Așa cum spuneam, sistemul și-a ales foarte bine și din timp oamenii, și chiar dacă a avut mici sincope peste care crede că a trecut cu încălcarea oricărei legi din România, inclusiv a Constituției, a reușit să ducă România în direcția dorită. Haosul economic, politic și social este doar la început pentru că adevăratele probleme vor începe cel mai probabil din toamnă când românii vor resimți cu adevărat măsurile lui Bolojan-Dan.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
10.1° Constanța 
















