CCR menține tensiunea în Coaliție. Care au fost reacțiile parlamentarilor în urma amânării deciziei CCR privind pensiile magistraților

Curtea Constituţională a amânat pentru data de 8 octombrie majoritatea deciziilor cu privire la legile din al doilea pachet de măsuri pentru care Guvernul şi-a asumat răspunderea. Totuși, judecătorii CCR au respins obiecţia de neconstituţionalitate a Legii privind eficientizarea activităţii unor autorităţi administrative autonome. Cea mai așteptată decizie, asupra reformei pensiilor magistraților, se numără printre cele amânate până pe 8 octombrie. Premierul Ilie Bolojan a declarat anterior că va demisiona, dacă reforma pensiilor din justiție nu trece de filtrul CCR.

Judecătorii Curții Constituționale a României

Tensiunea în Coaliția de guvernare este menținută și de judecătorii Curții Constituționale prin decizia de amânare a 4-a din cele cinci sesizări aflate miercuri pe masa CCR. Încă de săptămâna trecută au existat voci care au anunțat într-o oarecare măsură că decizia de astăzi a CCR va fi amânare, cel puțin pentru textul privind pensiile de serviciu ale magistraților. În același timp, au existat multe voci care nu au anticipat amânarea în ceea ce privește celelalte sesizări depuse la CCR, care considerau că judecătorii constituționali vor face hatârul lui Ilie Bolojan.

Ilie Bolojan la asumarea răspunderii

Deciziile de miercuri ale CCR au dat peste cap toate calculele, inclusiv cele ale Guvernului care se vede nevoit acum să schimbe total strategia. Acum toată lumea așteaptă să vadă cum reacționează premierul Ilie Bolojan care a anunțat de mai mult ori că demisionează, dacă CCR respinge legea privind pensiile de serviciu ale magistraților. Am putea spune că amânarea este o palmă dată doar pe un obraz al Bolojanului, cel mai probabil pe 8 octombrie urmează tot pachetul... de palme.

Iată deciziile luate azi de CCR privind cele cinci obiecții de constituționalitate discutate:

• Obiecția de neconstituționalitate a Legii pentru modificarea și completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu – AMÂNARE 8 octombrie
• Obiecțiile de neconstituționalitate a Legii pentru modificarea și completarea unor acte normative și pentru stabilirea unor măsuri în domeniul sănătății – AMÂNARE 8 octombrie
• Obiecțiile de neconstituționalitate a Legii privind stabilirea unor măsuri de redresare şi eficientizare a resurselor publice şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative – AMÂNARE 8 octombrie
• Obiecțiile de neconstituționalitate a Legii privind eficientizarea activității unor autorități administrative autonome – RESPINGERE
• Obiecțiile de neconstituționalitate a Legii pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.109/2011 privind guvernanța corporativă a întreprinderilor publice – AMÂNARE 8 octombrie

În fața acestor decizii am încercat să aflăm părerea celor care la un moment dat au intuit sau nu deciziile de miercuri ale CCR.

Remus Negoi

„De obicei nu comentez decizii ale instanțelor. Însă am mai făcut-o atunci când chiar erau, din punctul meu de vedere, în totală neconcordanță cu bunele practici și cu logica. Nu prea înțeleg care a fost motivarea amânării, dar pare un joc de-a șoarecele și pisica. Nu înțeleg dacă e vreo temere sau dacă chiar există motive puternice de a nu da o decizie pentru că, din punctul meu de vedere, decizia ar trebui să fie extrem de simplă - magistrații să iasă la pensie la 65 de ani și pensia să nu depășească pragul de 70% din salariu (prag care oricum este mare, media este undeva la 45% din salariu)”, a declarat senatorul USR Remus Negoi.

Cosmin Hristu

 „Amânarea CCR arată încă o dată lipsa de coerență și de predictibilitate. O decizie rapidă și clară ar fi adus stabilitate, însă acum avem din nou un semn de întrebare care apasă asupra mediului politic și administrativ”, a spus deputatul AUR Cosmin Hristu.

Mădălin Făget

„Am anticipat amânarea deciziei CCR, lucru pe care l-am transmis public anterior. Este, din păcate, o normalitate a actualei coaliții să exercite presiuni asupra Curții Constituționale atunci când mizele sunt legate de supraviețuirea Guvernului”, a afirmat deputatul neafiliat Mădălin Făget.

Avocatul Toni Neacșu a avut mai multe luări de poziție și a fost printre cei care au anticipat decizia de amânare, mai ales în ceea ce privește sesizarea privind magistrații.

„Prin amânările de astăzi Curtea Constituțională a aplicat un principiu care pentru judecători este a doua natură: dura lex sed lex. CCR judecă doar dacă o lege sau alta respectă sau nu Constituția, iar nu dacă Ilie Bolojan trebuie să-și dea sau nu demisia iar coaliția să sară în aer.

Așa fiind, cred că exact presiunea deșănțată pusă de politicieni și Guvern pe CCR, inclusiv cu șantajul demisiei premierului și direct asupra celor 3 judecători nou numiți, a determinat această amânare, pe lângă prea simplul argument că aveau nevoie de timp sau că cei de acolo urmăresc alegerile din Moldova.

Explicația simplă e întotdeauna cea mai corectă: CCR nu rezolvă crize bugetare, guvernamentale sau politice, nu răspunde presiunilor cancelariilor demnitarilor sau ale străzii, ci doar stabilește ce e sau nu conform Constituției, indiferent de consecințe.

Așa că sfatul meu pentru Ilie Bolojan, Dominic Fritz și ceilalți e simplu, lăsați-i în pace și poate veți avea pronunțări pe 8 octombrie”, a declarat Toni Neacșu.

Toni Neacșu

Totuși Toni Neacșu a dorit să facă o precizare despre o serie de decizii ale CCR de-a lungul timpului în ceea ce privește pensiile magistraților făcând referire doar la ultima dintre ele, cea din 2023.

„Prin decizia 467/2.08.2023 Curtea Constituțională a respins ca nefiind constituționale propuneri legislative cvasi-identice cu cele din legea actuală a Guvernului Bolojan pe pensiile magistraților. Tot în soluționarea unei sesizări a ICCJ pe o obiecție de neconstituționalitate, sesizare aproape identică și ea cu cea care se soluționează acum. Acea decizie a fost luată cu unanimitatea membrilor prezenți, unul din cei 9 judecători fiind absent motivat. Din cei 8 judecători de atunci 5 sunt încă judecători ai Curții. Majoritatea construită în prezent pentru păstrarea aceleiași soluții juridice, pentru ca între timp constituția nu s-a modificat, este de 6 judecători”, a mai spus Toni Neacșu.